Ilie Bolojan: România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistițiului de 30 de zile în Ucraina

Sursa: captură video

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, după Reuniunea pentru Pace şi Securitate de la Paris, că urmează să se formeze un grup de lucru pentru monitorizarea acordulului de 30 de zile de încetare a focului la Marea Neagră. la care România va participa şi continuă sprijinul pentru Ucraina şi întărirea Flancului estic, relatează News.ro.

Preşedintele interimar a declarat, joi, la finalul Reuniunii pentru Pace şi Securitate, convocată în vederea construirii unei păci robuste pentru Ucraina şi Europa, că au participat Ucraina, 31 de state şi reprezentanţii NATO şi ai Uniunii Europene. I

Ilie Bolojan a prezentat punctele principale care au fost abordate la această reuniune.

”Primul dintre ele a fost acordul de încetare al focului la Marea Neagră, acordul de 30 de zile. Ţările prezente salută ajungerea la acest acord, dar constatăm că Ucraina a fost de acord ca acest acord să fie extins nu doar la navigaţia pe Marea Neagră, ci atât terestru cât şi aerian. Şi, din păcate, nu s-a ajuns la un astfel de acord şi aşa cum se vede atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, Rusia nu a acceptat aceste condiţii şi teoria că unii vor pace şi alţii vor război a fost infirmată prin ceea ce s-a întâmplat în aceste negocieri”, a spus Bolojan.

El a menţionat că, din acest punct de vedere, ţările prezente au convenit să susţină în continuare sprijinul pentru Ucraina şi întărirea Flancului estic.

”În ceea ce priveşte partea de monitorizare privind acest armistiţiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înţelegeri. În acest sens, întrucât înţelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiţii importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanţa este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru şi prin infrastructura pe care o are, radare, drone, Poliţia aeriană, dar şi colaborarea cu Turcia şi Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în aşa fel încât acest acord să fie respectat”, a anunţat preşedintele.

El a menţionat că ”o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigaţia pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerţul şi pentru dezvoltarea în această zonă.” Ilie Bolojan a subliniat că România are un interes strategic să susţină în continuare Ucraina, pentru că, fără o astfel de susţinere, există riscul de cădere a frontului şi, practic, ucrainienii, prin ceea ce fac, apărându-şi cetăţenii şi teritoriul, ţin pericolul la distanţă.

”Orice fel de situaţie în care Ucraina are o căderea ar însemna complicaţii importante şi o înaintare înspre zona de vest, pe care nici Europa şi nici România nu şi-o doreşte. În acest sens, ajutoarele care au fost stabilite la Consiliul de săptămâna trecută vor fi asigurate în continuare şi se va colabora pentru întărirea Flacului estic”, a precizat Bolojan.

Bolojan: România nu va trimite niciun militar în Ucraina. Într-o situaţie ipotetică în care se ajunge la un acord de pace, forţele de menţinere a păcii nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front / România va participa ca ţară de tranzit

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat joi, după după Reuniunea pentru Pace şi Securitate de la Paris, că România nu va trimite niciun militar român în Ucraina. El a arătat că, într-o situaţie ipotetică în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, privind forţele care ar putea să asigure o astfel de garanţie, iar aceste forţe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front, ci ar putea fi localizate sau pe Flancul de Est, sau la o distanţă mare de front pe teritoriul Ucrainei. Preşedintele a mai spus că vom participa ca ţară de tranzit, de hub, la aceste discuţii, în aşa fel încât Statul Major să ştie care ar putea fi aceste planuri, pentru că, dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză, să putem fi pregătiţi cu partea de infrastructură logistică.

Preşedintele interimar a declarat după reuniunea de la Paris că un alt punct important a fost coordonarea împreună cu Statele Unite ale Americii în problemele care ţin de asigurarea păcii în Ucraina.

”Asta înseamnă că această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ţine atât de ceea ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menţinerea sancţiunilor, care este o chestiune importantă, şi pe care ţările care au fost azi prezente doresc să le menţină în continuare ca un factor de descurajare a Rusiei, şi, de asemenea, măsurile post-ajungere la un acord, măsurile asigurătorii, în aşa fel încât să existe garanţii suficient de puternice, pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între două războaie, este o pace robustă care asigură atât Ucraina, cât şi Europa”, a spus Ilie Bolojan. El a precizat că un alt subiect care a fost discutat se referă la forţele de garantare a păcii.

”Din acest punct de vedere, aşa cum am mai spus, România nu va trimite, şi a anunţat această chestiune cât se poate de clar, niciun militar român în Ucraina. Dar, într-o situaţie ipotetică în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize, privind de forţele care ar putea să asigure o astfel de garanţie. Aceste forţe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front, ar putea fi localizate sau pe Flancul de Est, sau la o distanţă mare de front pe teritoriul Ucrainei. Şi oricum, tranzitarea acestor forţe nu se va putea face decât şi prin România, cel puţin cele prin zona de sud.”, a menţionat Bolojan.

El a subliniat că, din acest punct de vedere, vom participa ca ţară de tranzit, de hub, la aceste discuţii, în aşa fel încât Statul Major să ştie care ar putea fi aceste planuri, pentru că, dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză, să putem fi pregătiţi cu partea de infrastructură logistică”.

”Un alt lucru pe care ţările l-au abordat la această întâlnire a fost îmbunătăţirea industriei de apărare europeană şi creşterea capabilităţilor militare. Şi, în acest sens, practic, a fost o continuare a discuţiilor de săptămâna trecută de la Consiliul European. Noi am făcut un grup de lucru la nivelul ţării noastre. A fost o primă întâlnire în această săptămână. La acest grup de lucru participă reprezentanţii ministerelor care au responsabilitate în domeniul industriei de apărare, Ministerul Economiei, de exemplu, Guvernul, Ministerul Apărării, în aşa fel încât să pregătim priorităţile noastre, să vedem care sunt capacităţile industriale pe care le putem integra în lanţul valoric al industriei de apărare, să vedem care este disponibilitatea inclusiv din partea companiilor private, pentru că avem şi acest domeniu în România de a intra în astfel de proiecte, în aşa fel încât pe teritoriul ţării noastre, din ceea ce vom achiziţiona în plan militar pentru a creşte capacitatea de apărare a României, să se producă un număr cât mai mare din componentele pe care le vom achiziţiona, pentru că asta înseamnă investiţii în economia românească, înseamnă locuri de muncă şi transfer de tehnologie”, a spus Ilie Bolojan.

”Concluzia reuniunii de astăzi a fost cea de acţiune unitară, de angajament pe securitate şi de acţiune coordonată împreună cu Statele Unite ale Americii. Acestea au fost principalele elemente de la reuniunea de astăzi”, a mai spus preşedintele interimar.

Rusia trage de timp în negocierile pentru încetarea focului în Ucraina