<< Pragmatismul impune încercarea de a face Brexitul să funcționeze mai bine. De asemenea, cere să înțelegi cât de multe daune i-a produs economiei Marii Britanii părăsirea UE. După ce Marea Britanie a părăsit oficial blocul, în ianuarie 2020, cu un acord comercial redus la elementele esențiale, optimiștii s-au agățat de speranța că o parte din performanța slabă e cauzată de Covid-19 și, prin urmare, ea se va estompa. Poate că perturbarea asociată cu noile bariere comerciale va fi de scurtă durată, deoarece comercianții s-au obișnuit cu noile aranjamente. Este încă prea devreme pentru a evalua efectele pe termen lung ale Brexit. Dar dovezile de până acum arată că a afectat Marea Britanie >>, notează The Economist.
<< John Springford, de la Center for European Reform, un think-tank, încearcă să izoleze efectul Brexit construind o țară-fantomă pe care e suprapusă prestația Marii Britanii de până la rezultatul referendumului din 2016. Folosind un algoritm pentru a alege dintr-un set de 22 de țări, în loc să selecteze, să zicem, câteva economii de dimensiuni similare, el construiește o descriere plauzibilă a drumului Marii Britanii dacă nu ar fi votat ieșirea din UE. El estimează că până în al doilea trimestru al anului 2022, Brexit a lovit PIB-ul cu până la 6%. Și folosind aceeași metodă, mai consideră că Brexit a redus investițiile cu 11%.
Efectele asupra comerțului sunt puțin mai complicate. Cele mai recente date sugerează că Brexit nu a avut un efect prea mare asupra comerțului cu servicii (deși toate estimările ar trebui să fie însoțite de avertismentul că, în general, comerțul cu servicii este notoriu de greu de măsurat). Dar se pare că Brexit a afectat comerțul cu mărfuri al Marii Britanii cu 7%, până în al doilea trimestru al anului 2022.
Aceste numere nu au de-a face cu vreo doctrină. Criticii modelului lui Springford spun că unele dintre țările alese pentru comparație dezavantajează pe nedrept Marea Britanie:
- Australia și Noua Zeelandă au fost mai capabile să-și închidă granițele în timpul pandemiei și să evite cele mai grave efecte ale blocajelor;
- America a devenit un exportator de energie în 2019.
De asemenea, ei subliniază că problema productivității Marii Britanii a precedat Brexit: în deceniul de dinaintea referendumului, țara avea deja cea mai proastă performanță în ceea ce privește investițiile, în rândul statelor G7. Springford a susținut, la rândul său, că abordarea sa este mai bună decât o alegere simplă a țărilor, după cei mai buni indicatori existenți. Indiferent de amploarea exactă a loviturii, mesajul general este clar: Brexit a înrăutățit o situație proastă.
Părăsirea blocului a crescut și costul vieții. O echipă separată de cercetători, de la Center for Economic Performance, un alt think-tank, a analizat produsele alimentare care erau mai mult sau mai puțin probabil să provină din UE și a concluzionat că Brexit a crescut prețurile medii la alimente, în Marea Britanie, cu aproximativ 3% anual, în 2020 și în 2021. Asta în ciuda faptului că guvernul britanic a introdus doar un sub-set al controalelor la import pe care le promisese și a amânat, în mod repetat, restul. Dacă va introduce vreodată setul complet de controale (cel mai recent termen limită este sfârșitul anului 2023), este posibil ca astfel de efecte să se agraveze.
Brexit a afectat migrația, precum și comerțul. Cetăţenii UE au trecut de la posibilitatea de a lucra sau de a studia în Marea Britanie, după cum vroiau, la a trebui mai întâi să obțină vize. Acest lucru a avut efecte nesurprinzătoare. În anul de până în iunie 2022, imigranții proveniți din UE au reprezentat doar aproximativ o cincime din totalul celor născuților de origine străină, iar o parte din total reflectă și un număr mare de sosiri din Ucraina, precum și o schemă specială pentru cetățenii britanici din Hong Kong (de peste mări). În 2015, cetățenii UE reprezentau probabil jumătate din total, deși o schimbare a metodologiei de calcul, operată în 2020, face comparațiile dificile.
În consecință, poporul pare să fi devenit mai puțin preocupat de imigrație (deși afluxul de oameni care sosesc în bărci mici o pune din nou pe agenda politică). Ponderea persoanelor care spun că imigrația are un efect pozitiv asupra țării a crescut de la aproximativ 35%, în februarie 2015, la 46% în iulie 2022, potrivit unui sondaj Ipsos. În schimb, atitudinile față de proiectul Brexit par să se fi îndârjit. În august 2016, proporția adulților care spuneau că Marea Britanie e îndreptățită să voteze pentru a părăsi UE era de 52%, așa cum fusese la referendumul ce avusese loc cu două luni mai devreme. Astăzi, această cotă este de 43%.>>
STUDIU | Alimentele i-au costat mai mult pe britanici din cauza Brexit
