„Vă rugăm folosiți cât mai des cardul bancar” – este una dintre recomandările-fanion introduse de autoritățile române de când a izbucnit pandemia de Covid-19. În toată lumea, nu doar în România, șocul COVID 19 i-a făcut pe mulți să conștientizeze peste noapte avantajele imense pe care le oferă tanzacțiile electronice și digitalizarea extinsă în relațiile dintre clienți și companii, dintre contribuabili și stat. Însă, țările lumii nu se bucură în măsură egală de asemenea binefaceri, intermediate de progresul tehnologic. Diferența o face azi ceea ce fiecare dintre țări a fost în stare să facă până la apariția Covid-19. România, după cum vom vedea mai jos, a pierdut timp prețios. Motivul a avut mai mult de-a face cu obtuzitatea politicienilor decât cu accesul propriu-zis la tehnologia necesară.
„Am refuzat să îmi pun leafa pe card ca să nu trebuiască să îi dau băncii ăleia doi bani de câte ori folosesc cardul. Nu vreau să îi dau, consider că nu merită”. Cel care emitea un asemenea panseu avea la vremea respectivă, prin prisma funcției deținute, una dintre cele mai mari audiențe din România. Probabil, după președintele țării, Mihai Tudose era, ca prim-ministru, al doilea cel mai urmărit om din România, de către opinia publică, decidenți politici, oficiali străini.
Era sfârșitul lui august 2017 atunci când premierul de atunci al României se lăuda nu cu un doctorat obținut la Harvard, ci cu faptul că umblă după el cu cărămida de lei. O săptămână mai târziu, Mihai Tudose recidiva cu o mândrie demnă de năzdrăvanul clasei, care se crede adulat pentru că sparge geamuri fără motiv.
Întrebat, la TVR, unde îşi ţine banii, premierul și-a arătat… buzunarul: „Uite, aici! Aveţi impresia că este un salariu atât de mare ca prim-ministru să umbli cu două sacoşe după tine? Am o veste proastă: încape într-un singur plic subţire (…) Mai e ceva. Sunt şi căsătorit, dispare repede”. Întrebat și dacă a făcut vreodată cumpărături online ori dacă a folosit internetul pentru plata facturilor, înaltul demnitar a aruncat un sec: NU. „Fiecare cu treaba lui – vrea să-şi ia salamul online, să şi-l ia online”, a completat politicianul.
Nu este, așadar, de mirare că România a rămas codașa UE la capitolul digitalizarea serviciilor publice și în economie, într-o epocă în care analfabetismul societăților la acest capitol este echivalent cu o condamnare la subdezvoltare. De altfel, raportul Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020 reflectă pe deplin gradul de înapoiere a țării noastre, iar izbucnirea pandemiei de coronavirus riscă să potențeze impactul pe care îl pot avea asemenea tare.
„Privind în perspectivă, în cazul indicatorilor DESI care sunt deosebit de relevanți pentru redresarea economică după criza provocată de pandemia de COVID-19 (…) România a rămas în urmă în ceea ce privește indicatorii referitori la competențele digitale și are o performanță slabă în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale”, notează raportul Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020.
„În comisia noastră nu văd să fie o pasiune exagerată”
Cât este de vinovat spectrul politic pentru privarea cronică a României de dezvoltarea unui instrument vital creșterii economice, precum digitalizarea și plățile electronice, nu reise doar din mentalitatea promovată de premieri precum Mihai Tudose.
Printre actorii relevanți care au ratat ocazia de a-și asuma statutul de forță motrice în acest sens se numără, date fiind prerogativele, cele două Comisii pentru Buget, finanțe și bănci din Parlament. Universul.net a intervievat trei parlamentari care fac parte din cele două Comisii pentru a afla cât de importantă a fost sau este pentru Parlamentul României tema plăților electronice.
Senatorul Romulus Bulacu, membru al Comisiei de buget finanţe, admite că promovarea plăţilor electronice şi, în general, a digitalizării economiei nu a fost o preocupare de substanţă a Comisiei din care face parte. Ani la rând, spune liberalul, nici pentru Ministerul Finanţelor acest subiect nu a părut a fi o prioritate.
„În Comisia noastră nu văd să fie o pasiune exagerată (pentru așa ceva)”, afirmă Romulus Bulacu, într-o declarație acordată Universul.net. Potrivit acestuia, colegul său de partid, Florin Cîţu, „avea o ambiţie mare în acest sens”, iar acum, ca ministru, are ocazia să se ocupe riguros de problemă. Pentru că, adaugă Bulacu, la Ministerul Finanţelor e cheia.
Acolo s-a blocat ani în șir procesul, de acolo poate fi deblocat şi promovată masiv plata cu cardul, plata electronică, digializarea interacţiunilor stat-contribuabil. „Eu mă aştept de la toate ministerele să fie insistente”, mai precizează senatorul PNL, care nu exclude totuși un viitor nu prea îndepărtat în care statul să impună o utilizare la scară mult mai largă a instrumentelor electronice de plată. „Este o problemă foarte importantă, va trebui să intrăm şi noi în normalitate, în modernitate”, punctează senatorul Romulus Bulacu.
Pentru asta, însă, este nevoie de o prealabilă normalizare a interacţiunilor dintre Comisia pentru Buget, Finanţe și Bănci şi Ministerul Finanţelor. Pentru că, potrivit lui Bulacu, în prezent există o ură între PSD şi PNL, care viciază colaborarea dintre Comisia dominată de social-democraţi şi ministerul controlat de liberali. Dar blocajul acesta a existat şi în trecut, spune Romulus Bulacu, adică până la schimbarea de guvern din toamna lui 2019, dezbaterile dintre cei doi actori fiind tot firave, chiar dacă aveau aceeași culoare politică.
„Nu a fost pe odinea de zi”
Andrian Ampleev este deputat din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. Membru în Comisia pentru Buget, Finanţe și bănci a Camerei este din toamna lui 2018, dar în aceşti doi ani temele card vs. cash şi tranzacţii online au fost mai degrabă abordate în discuţii informale.
„Nu s-au purtat neapărat în cadrul Comisiei, ci aşa, între parlamentari”, explică Andrian Ampleev. „Nu a fost ceva aplicat, discutat şi pus pe ordinea de zi”, completează deputatul. Acesta din urmă crede însă că pandemia ar putea şi ar trebui să modifice paradigma. „Ce-i drept, dacă s-ar generaliza plata cu cardul, de exemplu, ar fi de bun augur”.
„Nu au existat acte normative pe agendă”
Senatoarea Nicoleta Dinu, de la USR, a fost membră a Comisiei pentru Buget, Finanțe și bănci nu doi, ci patru ani, dar, spune ea, niciodată nu a existat vreun act normativ menit să impulsioneze tranzacțiile electronice în România. „Nu a fost niciodată un aspect care să reţină atenţia comisiei”, spune senatoarea Nicoleta Dinu. „Nu au existat acte normative pe agendă”, motiv pentru care, mai arată Dinu, nici dezbateri între Comisia din Senat şi Ministerul Finanţelor nu au prea existat, căci contactele cu oficialii MFP se derulau pornind de la proiectele legislative puse pe agenda comună”.
Nicoleta Dinu admite însă că, în contextul pandemiei, creşterea ponderii plăţilor cu cardul ar fi de salutat şi mai crede că, dacă Parlamentul pare să manifeste prea puţin interes pentru acest domeniu, mai multă implicare ar putea veni dinspre Guvern, BNR şi sectorul bancar privat.
„Guvernul poate da ordonanţe de urgenţă, care au efect imediat, poate că băncile şi-ar putea adapta campaniile de marketing, oferind stimulente pentru a încuraja plăţile cu cardul”, consideră senatoarea USR, dar tot ea îşi expune dilema: nu ştie cât se poate obţine prin coerciţie şi cât prin măsuri de stimulare.
Problema, însă, este mai adâncă decât lasă să se întrevadă asemenea dileme personale. Senatoarea recunoaște că în Comisia pentru Buget, Finanţe și Bănci din care face parte nu și-a pus nimeni problema, în patru ani, să studieze strategiile şi tacticile țărilor UE care au făcut din digitalizare și reducerea plăților cash piloni ai creșterii lor economice.
Suedia – studiu de caz
De pildă, în 2017, în Suedia banii lichizi mai erau folosiți în doar 18% dintre tranzacții, specialiștii estimând la vremea respectivă că în câțiva ani cash-ul are toate șansele să devină istorie în această țară. În plus, cercetătorii Niklas Arvidsson, de la Universitatea Tehnică Regală din Stockholm, și Jonas Hedman, de la Academia de Studii Economice, din Copenhaga, erau de părere că până în 2023, Suedia va deveni integral digitalizată.
Mai recent, în septembrie 2020, Stefan Ingves, guvernatorul Riksbank, remarca, citat de Bloomberg, că unii tineri suedezi „habar nu au” cum arată banii reali.
Klarna AB, o bancă suedeză, estimează că 73% din plățile efectuate cu cardul de către clienții săi sunt acum contactless, o creștere cu 10 puncte, față de situația existentă înainte de pandemie.
Plățile cu carduri contactless au crescut în regiunea nordică, tranzacțiile de tip „tap-to-pay” crescând cu 30% în Suedia și 114% în Norvegia, din ianuarie 2020 până în august, potrivit furnizorului de servicii pentru carduri bancare, Nets A/S.
