INFO RUSIA | Decese și mistere. Pista Muntenegru / Război și cu filosofii / Arta și curatorii în uniformă / Alo! Alo! / Otrăvirea activismului de mediu
Numeroși manageri de top din companiile rusești de petrol și gaze au murit unul după altul în cursul anului 2022, în circumstanțe suspecte. Alexander Tiuliakov, director general adjunct pentru securitate corporativă la Centrul de procesare unificat al Gazprom, s-ar fi sinucis la sfârșitul lunii februarie 2022. Cadavrul său a fost găsit lângă Sankt Petersburg, cu un bilet așezat lângă corp. Două luni mai târziu, cadavrul lui Vladislav Avaev, în vârstă de 51 de ani, vicepreședintele Gazprombank, a fost găsit lângă trupurile soției și ale fiicei sale minore, în apartamentul lor din Moscova. TASS a scris, citând surse proprii, că Avaev și-ar fi ucis soția și fiica, apoi și-a luat viața. Chiar și la un an de la evenimente, încă nu există certitudini cu privire la cauzele acestor decese. Nu s-au înregistrat progrese în anchetă și nici nu a existat nicio reacție din partea companiilor. În schimb, Novaia Gazeta.Europa și Transparency International Rusia au aflat că acești manageri de top lucrau la entități care ar fi fost implicate în fraude contabile legate de contracte de multe miliarde cu Gazprom. Beneficiarii acestor contracte includ familia vicepreședintelui Consiliului Director al Gazprom, Alexei Miller, și pe prietenii acestuia, foști ofițeri de securitate și militari.
În decembrie, un nume neașteptat a apărut pe listele tradiționale de „agenți străini”, produse de Ministerul Justiției de la Moscova, scrie The Insider. Astfel, printre jurnaliști și activiști pentru drepturile omului se regăsește și Ruben Apresian un filosof cu profil modest, nepublic, de la Academia de Științe. Potrivit sursei citate, acesta e un alt episod din vendeta pe care „raiderul ortodox”, Konstantin Malofeev, fondatorul Țargrad TV și asociat cu serviciile speciale, o are cu Institutul de Filosofie al Academiei Ruse de Științe. Atacurilor li s-au alăturat propagandistul Alexander Dughin, Clubul Zinoviev, ziarul Zavtra și alte entități media conservatoare. Malofeev urmărește demult să scape de imaginea unui raider și escroc, devenind un patron influent al filosofilor care promovează ideile „lumii ruse”. Caricaturile Dughin și Prohanov nu sunt suficiente pentru Malofeev, punctează The Insider, așa că vrea să preia controlul asupra respectatului institut al Academiei de Științe. Până acum, însă, în ciuda momentelor grele, institutul a rezistat cu succes.
Tot The Insider scrie că, după declanșarea războiului din Ucraina, arta rusă a căzut sub tăișul unei represiuni fără precedent. Peste tot sunt închise expoziții de artă contemporană, artiști și poeți sunt urmăriți penal. Muzeelor și galeriilor li s-au trimis „liste negre” cu autori cărora le e interzisă expunerea în Rusia. De frica mașinăriei represive, artiștii au încetat să se mai atingă de „temele interzise” și produc artă atentă, neutră. Comunitatea artistică din interiorul Rusiei trăiește, ca majoritatea rușilor, ignorând în mod demonstrativ războiul. Industria a fost înghițită de autocenzură, artiștii justificând acest lucru prin faptul că „nu este momentul să vorbim”. Înainte de deschiderea expozițiilor, galeriile invită „curatori în uniformă” pentru a evita la timp excesele.
Operatorul de telecomunicații din Crimeea, Miranda-media, care este deținut în proporție de 20% de Rostelecom, se pregătește să opereze în autoproclamata Republică Donețk (RPD). Compania caută angajați care să auditeze și să dezvolte infrastructura locală de telecomunicații. Operatorul își va începe activitatea înainte de 1 mai, a precizat Ministerul Dezvoltării Digitale, citat de Kommersant. Miranda-Media ar deveni unic operator de comunicații în regiunile ucrainene din DPR, LPR, Herson și Zaporojie, anexate ilegal de Rusia. Potrivit Kommersant, compania ar putea absorbi actualii operatori din DNR și LNR.
Publicația 7×7 trece în revistă modul în care Rusia pun presiune pe activiștii de mediu și, totodată, cum distruge organizațiile de profil. În linii mari, ultimul deceniu a fost marcat de: adoptarea de către deputați a unor legi „dăunătoare”; înscrierea ONG-urilor și a unor persoane fizice, de către Ministerul Justiției, în registrul agenților străini; deschiderea de dosare penale de către împotriva activiștilor. Cea mai proaspătă lovitură a fost dată organizației World Wildlife Fund, care în 10 martie a fost declarată agent străin.
