Plenul Curţii de Justiţie a UE a respins acţiunile formulate de Ungaria şi de Polonia împotriva mecanismului de condiţionalitate prin care finanţările din bugetul Uniunii depind de respectarea principiilor statului de drept, precizând că această prevedere urmăreşte ”să protejeze bugetul Uniunii împotriva unor afectări care decurg în mod suficient de direct din încălcări ale principiilor statului de drept, iar nu să sancţioneze, în sine, asemenea încălcări”, transmite News.ro.
”Curtea constată în primul rând, în ceea ce priveşte temeiul juridic al regulamentului, că procedura prevăzută de regulament nu poate fi iniţiată decât în cazul în care există motive rezonabile să se considere nu numai că într-un stat membru au loc încălcări ale principiilor statului de drept, ci mai ales că aceste încălcări afectează sau riscă în mod grav să afecteze, în mod suficient de direct, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecţia intereselor financiare ale acesteia. În plus, măsurile care pot fi adoptate în temeiul regulamentului privesc exclusiv execuţia bugetului Uniunii şi sunt toate de natură să limiteze finanţările care au ca sursă acest buget în funcţie de impactul asupra acestuia al unei astfel de afectări sau al unui astfel de risc grav. Prin urmare, regulamentul urmăreşte să protejeze bugetul Uniunii împotriva unor afectări care decurg în mod suficient de direct din încălcări ale principiilor statului de drept, iar nu să sancţioneze, în sine, asemenea încălcări”, a transmis CJUE.
Curtea aminteşte că respectarea de către statele membre a valorilor comune pe care se întemeiază Uniunea, care au fost identificate şi sunt împărtăşite de acestea şi care definesc identitatea însăşi a Uniunii ca ordine juridică comună acestor state , printre care statul de drept şi solidaritatea, justifică încrederea reciprocă între aceste state. Întrucât această respectare constituie astfel o condiţie pentru exercitarea tuturor drepturilor care decurg din aplicarea tratatelor unui stat membru, Uniunea trebuie să fie în măsură, în limitele atribuţiilor sale, să apere aceste valori.
Curtea precizează în această privinţă, pe de o parte, că respectarea acestor valori nu poate fi redusă la o obligaţie impusă unui stat în vederea aderării la Uniune şi pe care acesta ar putea să o încalce după aderarea sa.
Pe de altă parte, ea subliniază că bugetul Uniunii este unul dintre principalele instrumente care permit concretizarea, în politicile şi în acţiunile Uniunii, a principiului fundamental al solidarităţii între statele membre şi că punerea în aplicare a acestui principiu, prin intermediul acestui buget, se sprijină pe încrederea reciprocă pe care acestea o au în utilizarea responsabilă a resurselor comune înscrise în bugetul menţionat.
”Or, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii şi interesele financiare ale Uniunii pot fi grav compromise prin încălcări ale principiilor statului de drept săvârşite într-un stat membru. Astfel, aceste încălcări pot avea drept consecinţă, printre altele, lipsa unei garanţii că cheltuielile acoperite de bugetul Uniunii îndeplinesc ansamblul condiţiilor de finanţare prevăzute de dreptul Uniunii şi, prin urmare, că sunt conforme cu obiectivele urmărite de Uniune atunci când aceasta finanţează asemenea cheltuieli”, precizează CJUE.
De asemenea, precizează că un „mecanism de condiţionalitate” orizontală precum cel instituit de regulament, care condiţionează beneficiul finanţărilor din bugetul Uniunii de respectarea de către un stat membru a principiilor statului de drept, poate intra în sfera competenţei conferite de tratate Uniunii de a stabili „norme financiare” referitoare la execuţia bugetului Uniunii.
În al doilea rând, Curtea constată că procedura instituită prin regulament nu eludează procedura prevăzută la articolul 7 TUE şi respectă limitele competenţelor atribuite Uniunii. Astfel, procedura prevăzută la articolul 7 TUE are ca finalitate să permită Consiliului să sancţioneze încălcări grave şi persistente ale fiecăreia dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea şi care definesc identitatea sa, în scopul, printre altele, de a obliga statul membru în cauză să pună capăt acestor încălcări. În schimb, regulamentul vizează protejarea bugetului Uniunii, şi aceasta numai în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru care afectează sau riscă în mod grav să afecteze buna execuţie a acestui buget.
”În consecinţă, aşa-numita procedură a articolului 7 TUE şi cea instituită prin regulament urmăresc scopuri diferite, iar fiecare dintre ele are un obiect care este în mod clar distinct. În plus, dat fiind că regulamentul nu permite Comisiei şi Consiliului să examineze decât situaţii şi comportamente care sunt imputabile autorităţilor unui stat membru şi care sunt relevante pentru buna execuţie a bugetului Uniunii, puterile conferite acestor instituţii prin acest regulament nu depăşesc limitele competenţelor atribuite Uniunii”, argumentează CJUE.
În al treilea rând, în ceea ce priveşte argumentul Ungariei şi al Poloniei întemeiat pe o încălcare a principiului securităţii juridice, în special prin aceea că regulamentul nu ar defini noţiunea de „stat de drept” şi nici principiile sale, Curtea subliniază că principiile care figurează în regulament, ca elemente constitutive ale acestei noţiuni , au fost pe larg dezvoltate în jurisprudenţa sa, că aceste principii au ca sursă valorile comune recunoscute şi aplicate şi de statele membre în propriile ordini juridice şi că acestea decurg din noţiunea de „stat de drept” pe care statele membre o împărtăşesc şi la care aderă, ca valoare comună tradiţiilor lor constituţionale.
În consecinţă, Curtea consideră că statele membre sunt în măsură să determine cu suficientă precizie conţinutul esenţial, precum şi cerinţele care decurg din fiecare dintre aceste principii.
Pe de altă parte, Curtea precizează că regulamentul impune, pentru adoptarea măsurilor de protecţie pe care le prevede, să se stabilească o legătură reală între o încălcare a unui principiu al statului de drept şi afectarea sau riscul grav de afectare a bunei gestiuni financiare a Uniunii sau a intereselor sale financiare şi că o astfel de încălcare trebuie să privească o situaţie sau un comportament imputabil unei autorităţi a unui stat membru şi relevant pentru buna execuţie a bugetului Uniunii. Curtea arată că noţiunea de „risc grav” este precizată în legislaţia financiară a Uniunii şi subliniază că măsurile de protecţie care pot fi adoptate trebuie să fie strict proporţionale cu impactul încălcării constatate asupra bugetului Uniunii.
În special, potrivit Curţii, aceste măsuri pot viza alte acţiuni şi programe decât cele afectate printr-o asemenea încălcare numai în măsura în care este strict necesar pentru atingerea obiectivului de a proteja acest buget în ansamblul său.
”În sfârşit, constatând că Comisia trebuie să respecte, sub controlul instanţei Uniunii, cerinţe procedurale stricte care presupun printre altele mai multe consultări ale statului membru vizat, Curtea conchide că regulamentul îndeplineşte cerinţele principiului securităţii juridice. În aceste condiţii, Curtea respinge în integralitatea lor acţiunile formulate de Ungaria şi de Polonia”, a transmis CJUE.
La 16 decembrie 2020, Parlamentul şi Consiliul au adoptat un regulament care instituie un regim de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru. Pentru realizarea acestui obiectiv, regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei, măsuri de protecţie precum suspendarea plăţilor din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanţate din acest buget . Ungaria şi Polonia au introdus fiecare câte o acţiune în faţa Curţii de Justiţie solicitând anularea acestui regulament. Ele îşi întemeiază acţiunile lor pe absenţa unui temei juridic adecvat în Tratatele UE şi FUE, pe o eludare a procedurii prevăzute la articolul 7 TUE , pe o depăşire a competenţelor Uniunii şi pe o încălcare a principiului securităţii juridice.
În susţinerea argumentaţiei lor, Ungaria şi Polonia au făcut referire la un aviz confidenţial al Serviciului juridic al Consiliului privind propunerea iniţială care a condus la acest regulament, Curtea declarând admisibilă această referire, în pofida obiecţiilor Consiliului, în temeiul interesului public superior pe care îl reprezintă transparenţa procedurii legislative.
Reuters: Scholz nu doar că i-a făcut faţă lui Putin, ci a părut chiar că asta îi făcea plăcere
