Kremlinul dorește să „semene discordie” în întreaga Europă înaintea alegerilor parlamentare din iunie, folosind un set de tactici vechi și noi, notează Investigate Europe.
- Acest articol face parte din ciclul „UE sub presiune”, o serie Investigate Europe care abordează problemele majore înaintea alegerilor europene din iunie 2024.
<< În timp ce bărbatul în vârstă de 44 de ani mergea pe trotuarul acoperit de zăpadă, în drumul său către Universitatea din Tromsø, din spate s-au apropiat ofițeri ai serviciului secret norvegian. Ceea ce a urmat în acea dimineață de octombrie 2022 ar fi putut să pară desprins dintr-un film de spionaj: o dronă care filma evenimentele arată cum cei doi ofițeri grăbesc rapid pasul, îl apucă pe bărbat de ambele mâini, îl încătușează și îl iau de acolo.
Pentru colegii săi, el era José Assis Giammaria, un profesor universitar brazilian specializat în politica de securitate arctică. În realitate, el era Mihail Mikușin, pe care autoritățile îl suspectau ca spion GRU, serviciul de informații militare al Rusiei.
Mikușin rămâne în detenție la Oslo. El este unul dintre cei câțiva „ilegali” ruși sau agenți sub acoperire profundă, identificați recent în Europa. Dezvăluirea a avut loc pe măsură ce rețeaua tradițională de informații a Rusiei s-a dezintegrat – aproximativ 400 de spioni au fost expulzați din ambasadele europene în urma invadării Ucrainei, iar sancțiunile au lovit mii de afaceri și persoane conectate la Kremlin.
Influența agenților sub acoperire profundă ar putea fi mică, dar prezența lor reînnoită indică o rețea mai largă de tactici de intelligence folosite acum de regimul lui Vladimir Putin. Iar Europa devine tot mai temătoare pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din iunie.
Rusia ar fi recrutat, ca „agenți de influență”, membri ai Parlamentului European, ar fi finanțat grupuri de extremă dreaptă, ar fi orchestrat numeroase campanii de dezinformare online, ar fi influențat mișcările anti-LGBT, mediul academic și societatea civilă din întreaga Europă.
Parlamentul European a avertizat, în februarie, că Rusia încearcă să „semene discordie” în întreaga Europă. „Membrii PE sunt indignați de faptul că Rusia … a găsit modalități de a furniza finanțare semnificativă partidelor politice, politicienilor, oficialilor și mișcărilor din mai multe țări democratice pentru a interfera și a obține influență în procesele lor democratice”.
În timp ce Rusia a mai vizat în trecut alegerile din UE, îngrijorările cu privire la interferența în jurul votului din 2024 sunt deosebit de acute. Rusia va folosi „alegerile europene ca un fel de teren de testare pentru a vedea cum vor funcționa strategiile și tacticile lor în alegeri în general”, spune Anton Șehovțov, un politolog ucrainean stabilit la Viena, care studiază conexiunile dintre extrema dreaptă din Europa și Rusia.
„Ținta lor principală va fi să submineze cât mai mult posibil sprijinul politic și public pentru Ucraina. Vor folosi, cel mai probabil, tactici de intimidare… spunând că oamenii sau politicienii care ajută Ucraina își târăsc societățile într-un război cu Rusia”.
Germania, fiind țara cea mai importantă în lupta pentru apărarea Ucrainei, alături de SUA, este o țintă prioritară pentru atacurile hibride ale Rusiei, alături de celelalte puteri ale UE – Franța și Italia. „Ele sunt motoarele economice ale întregii UE”, spune Șehovțov. „Și în ceea ce privește politica, sunt țările cu cel mai puternic cuvânt în Uniune”.
Preocupările cu privire la interferența Kremlinului în jurul Bruxelles-ului sunt la cote alarmante. În ianuarie, publicația rusă de investigații, The Insider, a scris că eurodeputata letonă Tatjana Ždanoka a lucrat timp de ani pentru FSB, serviciul de securitate al Rusiei. În 2022, un fost eurodeputat maghiar a fost închis pentru spionarea UE pentru Rusia.
Analiștii avertizează că alegerile s-ar putea solda cu victorii pentru eurodeputați care nu susțin ajutorul pentru Ucraina sau chiar sunt pro-ruși, în special în cadrul grupului de extremă dreaptă Identitate și Democrație.
Partidul de extremă dreaptă, AfD, din Germania, care în prezent are nouă eurodeputați, consideră că Europa trebuie să reia cooperarea cu Rusia pentru a asigura pacea și prosperitatea. Legăturile sale cu Moscova au fost lustrurite recent, Der Spiegel și The Insider relatând că un colaborator al unui membru AfD din parlamentul german a avut contact cu un colonel FSB pentru a primi „sprijin financiar” pentru acțiunea în instanță a partidului împotriva furnizării de arme către Ucraina.
Dacă vor avea succers în iunie, partidele precum AfD și Partidul pentru Libertate din Olanda (PVV), care au fost criticate pentru presupusele lor legături cu Rusia, ar putea influența dezbaterile înaintea alegerilor naționale, „potențial mutând discursul” departe de susținerea pentru Ucraina – astfel sună evaluarea făcută recent de German Marshall Fund, un think tank american parțial finanțat de UE.
Între timp, autoritățile franceze investighează cazul lui Jean-Luc Schaffhauser, un fost eurodeputat de extremă dreaptă, în legătură cu acuzațiile că a condus o campanie de promovare a intereselor rusești înaintea alegerilor. Schaffhauser are legături de lungă durată cu Rusia și se pare că a organizat două împrumuturi pentru partidul Frontului Național al Marinei Le Pen, inclusiv unul de 9,4 milioane de euro de la o bancă rusă în 2014.
Un alt eurodeputat francez a fost supus unei atenții mai mari în 2019 după ce a ieșit la iveală că fiica lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a făcut stagiu în biroul lui Aimeric Chauprade. O anchetă realizată anul trecut de Parlamentul Franței a concluzionat că partidul lui Le Pen a acționat ca un „canal de comunicare” pentru Rusia, care la rândul său „a dus o campanie de dezinformare pe termen lung în țara noastră”.
Cu toate acestea, impactul presupusei influențe ruse în jurul Bruxelles-ului rămâne în mare parte necunoscut. La 29 februarie, eurodeputații au votat în majoritate covârșitoare pentru a sprijini Ucraina cu „tot ce este necesar pentru ca Kievul să câștige războiul împotriva Rusiei”.
Răspândirea dezinformării este un câmp de luptă electorală crucial. Cercetătorii francezi au descoperit recent 193 de site-uri care răspândesc afirmații false promovând invazia Rusiei în Ucraina și criticând Occidentul. De asemenea, în ianuarie, a fost descoperită o amplă campanie de dezinformare pro-rusă în Germania. O analiză a arătat că aproximativ un milion de tweet-uri au fost trimise din 50.000 de conturi false pe parcursul a patru săptămâni, criticând guvernul și sprijinul său pentru Ucraina.
În anul următor invaziei, dezinformările rusești despre UE și aliații săi au ajuns la cel puțin 165 de milioane de oameni pe platformele de socializare, conform unui raport despre Legea serviciilor digitale a UE. Această cifră a crescut și mai mult în prima jumătate a anului 2023, după ridicarea standardelor de securitate ale Twitter. Meta afirmă că a înființat echipe dedicate în Europa pentru a combate dezinformarea pe Facebook și Instagram în jurul alegerilor.
Un sondaj Eurobarometru din decembrie anul trecut a constatat că 78% dintre europeni percep Rusia ca pe o amenințare la adresa securității UE. Înaltul diplomat al UE, Josep Borrell, a tras un semnal de alarmă, în ianuarie, cu privire la interferența online: „Nu este o bombă care te poate ucide, ci o otravă care îți poate coloniza mintea”.
„Nu ne putem permite să-i lăsăm pe actorii străini malefici să manipuleze opiniile cetățenilor noștri și să semene sămânța diviziunii și a urii în inima democrațiilor noastre”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreședintă a Comisiei Europene, la Forumul de Securitate de la München, în februarie.
Opiniile nu sunt manipulate doar în cercurile politice. În Italia, unde prim-ministrul Giorgia Meloni adoptă o poziție ferm pro-Ucraina, influența rusă este percepută sub forme mai subtile. Există acum o rețea de asociații de „prietenie ruso-italiană”, conform unei investigații recente a Financial Times, care promovează pe plan local narativele politice ale Rusiei.
Între timp, Matteo Salvini, liderul partidului naționalist Liga și acum ministru al Infrastructurii în guvernul Meloni, este un cunoscut admirator al lui Putin. Partidul Liga a reînnoit în 2022 un acord pe cinci ani cu partidul Rusiei Unite al lui Putin pentru a facilita „extinderea și aprofundarea cooperării și colaborării multilaterale” între cele două țări, conform presei italiene.
Banii rusești susțin și agendele ultra-conservatoare. HazteOir, o organizație catolică radicală din Spania, și grupul său de advocacy CitizenGo, cunoscute pentru opiniile anti-LGBT și anti-feministe, ar fi primit sprijin din partea unpr oligarhi apropiați Kremlinului.
În Portugalia, nu există dovezi concrete de influență organizată asupra instituțiilor publice sau partidelor politice. Cu toate acestea, Fundația Russki Mir, care în mod ostentativ promovează cultura rusă la nivel global printr-o rețea de instituții, și-a consolidat prezența în țară. Fundația de stat, criticată de UE pentru promovarea „propagandei pro-Kremlin și anti-ucrainene”, a desfășurat centre de studiu la trei universități portugheze timp de mai mulți ani și a colaborat cu diverse ONG-uri. Cu toate acestea, în urma presiunii publice, universitățile au rupt legăturile cu fundația anul trecut.
Exemple de presupusă influență rusă pot fi găsite sub diferite forme în întreaga Europă. Un caz remarcabil a apărut în Polonia în zilele care au urmat invaziei Ucrainei.
Pe 28 februarie 2022, în orașul Przemyśl, aproape de granița ucraineană, autoritățile l-au arestat pe Pablo González, un reporter pentru ziarul spaniol Publico. Se crede că González este un alt agent trimis în Europa de către GRU pentru, printre altele, a o spiona pe Zhanna Nemțova, fiica liderului ucis al opoziției ruse, Boris Nemțov.
Nemțova, cofondatoarea Fundației Nemțov, și González au devenit prieteni și fundația l-a invitat la evenimentele sale, conform Agentstvo, o platformă media independentă rusă. Autoritățile susțin că atunci când i-au accesat dispozitivele electronice au găsit mesaje care descriau contactele pe care le-a făcut, estimările cheltuielilor sale și informațiile trimise către GRU. „Cred că am reușit să sădesc sămânța îndoielii printre euroatlantici”, ar fi scris el către GRU despre una dintre conferințele la care a participat. Autoritățile poloneze au refuzat să comenteze.
Cazul lui González, care deține pașapoarte rus și spaniol prin părinții săi, este extrem de controversat. A fost ținut în detenție pre-procesuală timp de doi ani, iar Reporteri Fără Frontiere și alte grupuri pentru drepturile omului duc campanii pentru eliberarea sa. Guvernul spaniol a cerut, în februarie, partenerilor săi polonezi să demonstreze „o dată pentru totdeauna” ce dovezi au pentru a-și susține presupusul caz spionaj. Surse din guvernul polonez susțin că probele împotriva lui González sunt solide.
După invadarea Ucrainei, cel puțin 35 de cetățeni europeni au fost judecați pentru acțiuni în folosul Rusiei, conform unui raport al Serviciului de Securitate al Poliției Norvegiene. Aceștia au obținut diverse informații despre capacitățile de apărare și infrastructura critică, precum și despre activitățile aliate. Este neclar care ar putea fi impactul, în caz că ar exista vreunul, al acestor activități asupra alegerilor viitoare.
Polițistul-șef responsabil de arestarea lui Mihail Mikușin pe străzile din Tromsø este clar în privința unui lucru: Rusia își asumă riscuri mai mari în operațiunile sale de informații în Europa.
„Nevoia de informații despre tehnologia și cunoștințele din Occident este acum atât de mare încât un agent poate fi trimis fără pregătirea necesară”, spune Gunnar Fugelsø, șeful agenției de informații interne (PST) din Troms. Mai sunt și alți astfel de „ilegali” în Norvegia? „Nu putem exclude această posibilitate”. >>
