Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, consideră că intrarea în OCDE reprezintă cel mai important program de reformă al României, dar a menţionat că ”nu îl prezintă nimeni”. El a afirmat că se discută despre toate reformele şi fiecare declară altceva, dar dacă intrăm în OCDE înseamnă că am făcut un program major de reforme în ţară, informează News.ro.
Mugur Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă sunt bani în bugetul României pentru pachetul de relansare economică, dar şi pentru pachetul social.
”Vă mărturisesc că am citit aşa, dar nu foarte în profunzime programul de relansare. Eu cred că, vorbind despre o relansare, în măsura în care continuă reformele, şi apropo că nu mai ştiu ce înseamnă reformă, intrarea în OCDE este cel mai important program de reformă al acestei ţări. Nu îl prezintă nimeni. Discutăm despre toate reformele, fiecare spune altceva. Dacă intrăm în OCDE, înseamnă că am făcut un program major de reforme în această ţară”, a afirmat guvernatorul BNR.
El a precizat că şi atragerea banilor europeni reprezintă o metodă de relansare.
”Şi apoi, atragerea banilor europeni ca metodă de relansare nu ne costă mult din punct de vedere al datoriei, o parte sunt fonduri grant, dobânzile nu sunt mari, sunt mici şi asigură finanţarea. Noi umblăm ca şi plimbatul prin lume după bani. Să ştiţi că nu dă bine. Mai ales dacă umbli şi te mai şi poticneşti aşa, când negociezi. Deci cam ăsta ar fi un program foarte solid de relansare şi el trebuie pus în practică. Acum partidele politice îşi protejează electoratul şi mai multe atât nu pot să spun. Că nu intrăm în politică noi, de-aici. Sau încercăm să nu intrăm”, a mai declarat Mugur Isărescu.
La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuţiilor de aderare cu toate cele 6 ţări aspirante – (în ordine alfabetică) Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, Peru şi România. Candidaţii au fost informaţi asupra deciziei printr-o scrisoare a SG OCDE care a solicitat, totodată, confirmarea ataşamentului faţă de valorile, principiile şi standardele Organizaţiei menţionate în documentele relevante ale OCDE.
La reuniunea ministerială a Consiliului OCDE din luna iunie 2022, a fost adoptată Foaia de parcurs pentru România, odată cu cele pentru alte patru state candidate – Brazilia, Bulgaria, Croaţia, Peru.
Pe parcursul procesului de aderare la OCDE, România este evaluată de 25 de comitete sectoriale şi trebuie să internalizeze peste 270 de instrumente juridice OCDE la nivelul legislaţiei, al politicilor şi al practicilor interne. Până în prezent, România a obţinut 20 de avize din cele 25 necesare.
Guvernatorul BNR, întrebat când ar putea România să intre în zona euro: Când vom aduce deficitul la 3% / Probabil că discutăm în cinci ani despre intrarea în zona euro
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, afirmă că România ar putea intra în zona euro atunci când deficitul va fi redus la 3%. El a menţionat că cel mai probabil am putea discuta peste cinci ani despre acest obiectiv.
Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, când ar putea intra România în zona euro.
”Când vom reuşi să aducem deficitul bugetar la 3% şi vedeţi că nu este o treabă uşoară, începem să discutăm despre un termen. Până atunci şi inflaţia, marginal mai ridicată, nu avem cum să o dăm în jos. E deficitul ţării, nu e deficitul lui X sau lui Y. L-au făcut diverse guverne, dar e deficitul ţării, nu? Eu, personal, nu agreez deloc bucuria unora care, aşa, vorbesc despre faptul că o să dăm cu capul de ziduri datorită acestui deficit şi datorită situaţiei ţării. Deficitul trebuie să fie finanţat. Dacă nu e finanţat deficitul, nu se mai plătesc pensii, nu se mai plătesc salarii ale bugetarilor şi aşa mai departe. Deci haideţi să fim serioşi despre problema deficitului şi a datoriei. Cine a făcut datoria? Au făcut-o guvernele, să o plătească Guvernul. Guvernele au acţionat în numele ţării şi datoria înseamnă şi deficitul cronic la sănătate”, a afirmat guvernatorul BNR.
El a precizat că am putea discuta în cinci ani despre intrarea României în zona euro.
”Probabil că dacă programul actual, care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii doi, trei ani, funcţionează, probabil că discutăm în cinci ani despre intrarea în zona euro. Dar mai e ceva. Văd că fiecare face comparaţia cum îi place. Păi a intrat Bulgaria în zona euro, ce ruşine pentru România. Dar de ce n-a intrat Polonia? De ce n-a intrat Ungaria? De ce n-a intrat Cehia? Deci ruşinea României că stă în aceeaşi grupă cu Polonia, cu Ungaria, cu Cehia. Şi Polonia, apropo are vreo 70% aproape sau aproape 60 şi ceva la sută datorie publică, da? Ca să scadă datoria sub 60% în România vor trebui câţiva ani buni, deci după ce venim cu deficitul sub 3%, să avem creştere mai mare decât deficit, că altfel, aritmetic, n-ai cum să ajungi la situaţia asta”, a mai afirmat guvernatorul BNR.
Guvernatorul BNR: Dobânzile în piaţă au scăzut fără să se deprecieze leul / Avem acest exces de lichiditate pe care, by the way, îl sterilizăm în fiecare seară, nu chiar bălteşte de tot
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, declară că există un exces de lichiditate care este sterilizat în fiecare seară şi nu ”bălteşte de tot”, menţionând că unii sunt împotriva acestei măsuri şi consideră că astfel băncile sunt învăţate să fie ”puturoase”. Isărescu a mai afirmat că dobânzile în piaţă au scăzut, iar acest lucru nu a dus la deprecierea leului.
Mugur Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, când ne-am putea aştepta la scăderi semnificate ale dobânzilor la creditele românilor.
”Pe măsură ce inflaţia se duce în jos, avem două semne pozitive, da? Le ştiţi? Primul că s-au dus în piaţă. Şi s-au dus în piaţă cu aproape două procente. Şi ce s-a dus în jos în piaţă? S-au dus dobânzile care contează. Dacă noi reducem dobânda cu 0,25%, nu ştiu ce impact are asupra finanţării debitorilor, dar ROBOR-ul două procente a fost o scădere majoră. Nu am administrat-o, să zic, ca un obiectiv. Las-o, domnule, că dacă dobânzile scad… Şi managementul lichidăţii, care vine din mai multe considerente, inclusiv faptul că intră bani în România, ajung la Ministerul Finanţei, cei de acolo vin la Banca Naţională şi ne cer schimbări”, a afirmat Mugur Isărescu.
El a precizat că există un exces de lichiditate care este ”sterilizat” în fiecare seară şi ”nu bălteşte de tot”
”Avem acest exces de lichiditate pe care by the way, aşa, apropo, îl sterilizăm în fiecare seară, nu chiar bălteşte de tot. Unii sunt şi împotriva acestei sterilizări de o zi spunând ”Învăţaţi băncile să fie nişte puturoase. Le daţi dobânda de cât este dobânda la facilitatea de finanţare, fără să facă nimic”. Nu putem să lăsăm lichiditatea chiar aşa să băltească în totalitate”, a menţionat guvernatorul BNR.
El a adăugat că dobânzile în piaţă au scăzut fără să se deprecieze leul.
”Dar treptat, dobânzile în piaţă uitaţi că au scăzut fără să deprecizeze leul. După mine este un indicator de încredere. Şi când o să avem şi alţi indicatori legaţi de inflaţie (…) atunci reducem şi rata de politică monetară. Dar deocamdată dobânzile au scăzut cu două procente faţă de vârful din dobânzile în piaţă, vârful a fost la sfârşitul de mai-iunie. Avem mari probleme în cadrul Direcţiei noastre de Politică Monetară, am fost şi urecheat că lăsăm aşa lichidatate în piaţă. Şi am căzut la un compromis, nu lăsăm lichiditatea, nu bălteşte, semi-bălteşte. Aşa ca să ne împăcăm. Nu se duce pe inflaţie, cel mai mult mai stimulează ceva creştere economică şi evităm ca acest PIB negativ să nu ne creeze probleme mai serioase decât am putea să evaluăm în prezent”, a mai transmis guvernatorul BNR.
Isărescu: Dacă apeşi pe frână puternic, bineînţeles că vii cu inflaţia în jos, dar vii şi cu o recesiune de toată frumuseţea / Deficitul îl corectau pieţele, nu ne mai dau finanţare şi asta accentua recesiunea, dar şi inflaţia
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, afirmă că dacă apeşi puternic pe frână, bineînţeles că aduci inflaţia în jos, dar în acelaşi timp vii şi cu recesiune şi a explicat că acest lucru nu face bine în cazul unei ţări cu un deficit mare, cum este România. El a adăugat că deficitul trebuia corectat şi îl corectau pieţele care nu ne mai dau finanţare, iar acest lucru accentuează recesiunea, dar şi inflaţia. Isărescu a menţionat că în final se ajungea la crize sociale şi politice în ţară.
Mugur Isărescu a prezentat, miercuri, raportul asupra inflaţiei din luna febuarie.
El a ţinut să răspundă unor postări recente care afirmau că BNR a greşit în februarie 2025 prognoza pentru 2025 când a estimat o inflaţie de 3,8% şi aceasta era aproape 10%.
”Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale. Nici nu ştiam care va fi. Atunci în februarie, dacă vă aduceţi aminte, în afară de situaţia politică complicată pe care am trăit-o cu toţii, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive, care n-ar fi avut acelaşi impact asupra inflaţiei. Deci n-aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu-l cunoşteam. Nu ştiam nici cât şi până unde va fi liberalizat preţul la energie electrică, dar imediat ce măsurile au fost adoptate, iulie-august, am revizuit prognoza şi ne-am apropiat foarte mult de ceea ce, până la urmă s-a întâmplat în decembrie anul trecut”, a explicat Mugur Isărescu.
El a afirmat că pachetul de măsuri guvernamentale a stat la baza consolidării fiscale aşteptată de creditori.
”Pachetul de măsuri guvernamentale, care a fost discutat cu Comisia Europeană şi pe care îl cunoşteam pentru că am fost parte a acestor discuţii, a stat la baza consolidării fiscale aşteptate de creditori, s-a asigurat finanţarea deficitului bugetar, păstrarea rating-ului de ţară şi accesul României pe piesele internaţionale de capital la împrumuturi. Asta a fost prioritatea din vară, mai ales după criza din mai. când s-a văzut ce înseamnă o criză politică după demisia premierului, au fost ieşiri de capital de vreo 10 miliarde de euro. Acest obiectiv s-a atins, însă în mod previzibil, ajustarea fiscală a determinat costuri inerente în termeni de creştere economică, nu?”, a mai transmis guvernatorul BNR.
El a adăugat că, dacă apeşi puternic frâna, aduci inflaţia jos, dar aceasta vine şi cu o recesiune.
”Dacă apeşi pe frână puternic, bineînţeles că vii cu inflaţia în jos, dar vii şi cu o recesiune de toată frumuseţea, care în cazul unei ţări cu un mare deficit cum este România, nu făcea niciun bine, pentru că deficitul trebuia corectat. Îl corectau pieţele, nu ne mai dau finanţare şi asta accentua recesiunea, dar şi inflaţia, pentru că noi avem o inflaţie şi de lipsă de producţie, nu deficit de producţie. Şi,în sfârşit, ducea şi la crize sociale politice în ţară. Şi atunci politica monetară ar trebui să aibă în vedere politica fiscală, contextul şocurilor de partea ofertei, faptul că dacă apăsam mai tare prin majorarea dobânzilor nu se vedea în scăderea inflaţiei, se vedea într-o recesiune mai puternică”, a mai declarat Isărescu.
El a explicat de ce a fost menţinută rata de politică monetară.
”Am păstrat rata de politică monetară, nu am mai înăsprit-o, nu am nici redus că asta mai trebuia să transmitem un semnal că inflaţia nu contează, nu poate să facă aşa ceva Banca Centrală. Ne asumăm şi anumite critici pe care le citim. Dar credem că impactul cel puţin până acum a fost unul pozitiv în sensul că avem o recesiune tehnică, două trimestre de scădere a PIB-ului. (…) Dar am evitat recesiunea anuală cu această orientare. Deci în anul care s-a trecut am avut totuşi creştere economică moderată faţă cea din 2024, 0,6 faţă de 0,9, dar am evitat recesiunea pentru întreg anul şi sperăm că prin această abordare şi în baza investiţiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creştere economică, care să nu dea inflaţie şi dezechilibre externe, vom face acelaşi lucru şi în 2024”, a explicat guvernatorul BNR.
El a subliniat că aproape tot saltul inflaţiei din vara lui 2025 vine din energie şi gaze naturale.
”Aproape tot saltul inflaţiei începând cu vara lui 2025 vine din energie şi gazele naturale, nu aproape tot, pentru că mai sunt şi TVA-ul şi accizele.. Am avut şi influenţe dezinflaţioniste în toamnă. Ne-au ajutat preţurile volatile, combustibilii nu s-au dus în sus, au avut o perioadă pozitivă, şi ne-au ajutat şi legumele, fructele şi ouăle. Datele sunt concludente în acest sens, dar impactul nu a putut să compenseze decât parţial influenţa cealaltă pentru că şocurile de natura ofertei au determinat şi o înrăutăţire a anticipaţiilor inflaţioniste”, a transmis Mugur Isărescu.
El susţine că cererea a scăzut şi va scădea în continuare.
”Atenţie mare la impactul faptului că cererea a scăzut şi va scădea în continuare.Deci ea trebuie să fie compensată şi singurul factor care ne poate ajuta să compenseze această scădere fără să ne răzgândim. Asta ar mai trebui, după ce am câştigat încrederea pieţelor, să luăm măsuri contrare, adică să ne apucăm să creştem consumul. El în mod normal a scăzut, singura componentă care poate să compenseze echilibrant această scădere a cererii sunt investiţiile publice şi cele private, dacă încrederea să recâştigă total. Consumul populaţiei în scădere, dureros din punct de vedere social, impact asupra stabilităţii politice. Avem nevoie de stabilitate politică şi pentru a evita recesiunea în 2026 şi pentru a continua dezinflaţia. Şi creditele noi acţionează tot în sens de declin al consumului populaţiei. Probabil că îşi va reveni treptat pentru că şi investiţiile publice se fac tot cu oamenii, cu salarii, cu cheltuieli. Deci treptat şi cererea de consum va spori pe partea solidă, sustenabilă”, a mai explicat Mugur Isărescu.
Isărescu: Fiecare partid din coaliţie îşi protejează electoratul / Nu sunt neapărat ciocniri de orgolii, probabil că se face prea multă gălăgie / Sunt câteva posturi unde îl destituie pe premier dimineaţă, prânz, seara, se ceartă pe tăieri
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, consideră că fiecare partid din coaliţie îşi protejează electoratul şi a precizat că acolo nu sunt neapărat ciocniri de orgolii şi că probabil se face prea multă gălăgie. El a menţionat că sunt câteva posturi de televiziune ”unde îl destituie pe premier dimineaţă, prânz, seara, taie de zor, se ceartă pe tăieri”. Isărescu a adăugat că nu îi place cuvântul ”tăieri” , considerând că este unul sângeros şi parcă cineva e tăiat la gât.
Mugur Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă el consideră că pensiile şi salariile ar trebui să rămână îngheţate şi în următorii ani, poate chiar până când deficitul ajunge la 3%.
”Nu, nu trebuie până atunci. Dar cel puţin acum, da, pentru că au crescut cel puţin unele, vârtos. Să vedem cum se va rezista social şi politic. Nu vă răspund la întrebare, că am condus şi eu o coaliţie de guvernare. Fiecare partid într-o coaliţie îşi protejează electoratul. Deci acolo nu sunt neapărat ciocniri de orgolii, probabil că se face prea multă gălăgie. Nici eu nu sunt pentru zgomot, dar fiecare partid din coaliţie îşi protejează electoratul. Personal am condus o coaliţie şi trebuia să-i ascult pe toţi. De-aia sunt politicieni. Eu am fost un singur an şi m-am vindecat”, a afirmat Mugur Isărescu.
El a fost întrebat şi despre faptul că Guvernul pregăteşte reforma administraţiei locale şi centrale, cu tăieri de 10%, dar şi cu multe excepţii.
”Nici nu vă răspund. Eu când aud de cuvântul tăieri… Ce este cu cuvântul ăsta tăieri? E sângeros aşa parcă tăiem la gât.(…) Mergeţi la Ministerul de Finanţe. În primul rând pentru că îmi face rău cuvântul tăiere. Sunt nişte reduceri. De dimineaţa până seara tăiem la televizor, îi tăiem pe toţi la gât, îi curge sânge. Hai să o luăm mai calm, aşa, mai uşor. (…) Sunt câteva posturi unde îl destituie pe premier dimineaţă, prânz, seara, taie de zor, se ceartă pe tăieri”, a afirmat guvernatorul BNR.
Isărescu, întrebat dacă există pericolul major al unei crize în HoReCa şi comerţ: Bineînţeles că există, pentru că avem o restrângere a cererii, mai ales în Horeca
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că există pericolul major al unei crize în HoReCa şi în comerţ, deoarece înregistrăm o restrângere a cererii, mai ales în Horeca, dar a precizat că speră ca aceasta să fie depăşită treptat.
Guvernatorul BNR a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă pe baza analizelor de la Banca Naţională există un pericol major al unei crize în domenii precum Horeca, comerţ şi industrie auto.
”Există, bineînţeles că există, pentru că avem o restrângere a cererii, mai ales în Horeca. Dar sperăm că această restrângere a cererii va fi depăşită treptat. Să depăşim şi ceea ce la români se numeşte Fe-martie. De regulă la români, februarie-martie, două luni grele. Se iese din iarnă, până când apare verdeaţa şi acum vorbesc uşor metaforic. Să mă opresc. Şi probabil că va fi depăşit şi momentul Horeca. În ceea ce priveşte industria auto, eu am înţeles altceva. Sunt nişte restructurări acolo. Asemenea restructurări nu înseamnă neapărat criză”, a declarat Mugur Isărescu.
Isărescu: Avem un acord aproape permanent cu FMI / Nu e acord de finanţare, e acord de politici / Ei sugerau o corecţie fiscală având în centru nu majorarea TVA şi un impozit progresiv
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, afirmă că România are un acord aproape permanent cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar acesta nu este de finanţare, ci de politici. El a explicat că specialiştii FMI au sugerat o corecţie fiscală care să aibă în centru impozitul progresiv şi nu majorarea TVA.
Mugur Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă există riscul ca România să ajungă la un acord cu Fondul Monetar Internaţional.
”Avem un acord aproape permanent cu FMI. Am citit ce se spune prin presă şi trebuie să vă spun că şi în 2025 am avut două vizite ale…. Acord, nu de finanţare, şi am să vă spun de ce nu avem acord de finanţare, ci un acord de politici. Deci ne-au sugerat anumite politici. Au şi ieşit aici, în faţa dumneavoastră. (…) Ei sugerau o corecţie fiscală, având în centru nu majorarea TVA-ului, ci un impozit progresiv. Dar mă opresc aici că s-a ajuns la altă soluţie, asta ar mai trebui să mai discutăm acum, să mai o luăm de la capăt cu pachetul fiscal. Deci acord cu Fondul este aproape permanent”, a explicat Isărescu.
El a explicat de ce România nu are un acord de finanţare de la FMI.
”Fondul vine şi te ajută dacă nu ai rezerve sau nu ai acces la pieţele de capital. Nu este cazul. România încă are acces deschis la pieţele de capital”, a transmis Isărescu, care a adăugat că ţara noastră are şi bani la rezervă.
Guvernatorul BNR consideră că reprezentanţi ai FMI vor veni în următoarele săptămâni în România.
”Îi spunem bine aţi venit, probabil prin primăvară, aşa. Apoi vin în faţa dumneavoastră şi o să-şi dea cu părerea despre ce se întâmplă în România”, a afirmat Isărescu.
Isărescu, întrebat ce poate face România după ce datoria publică a depăşit 60% din PIB: Guvernul şi Parlamentul vor veni cu îmbunătăţiri ale strategiei de management al datoriei externe / Am sugerat accent pe banii europeni
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că Guvernul şi Parlamentul vor veni cu îmbunătăţiri ale strategiei de management al datoriei externe, în condiţiile în care datoria publică a depăşit 60% din PIB. El a menţionat că BNR a sugerat să fie pus accent pe banii europeni.
Mugur Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, ce poate face statul român în condiţiile în care datoria publică a depăşit 60% din PIB şi ţara noastră se împrumută pentru plata pensiilor şi salariilor.
”Statul român trebuie să facă ceea ce spune legea. Este o lege. (…) Când ne apropiem de 60% se iau anumite măsuri, şi ele au fost luate şi după ce depăşim 60%, măsurile respective vor fi întărite şi probabil că vor fi întărite”, a afirmat Mugur Isărescu.
El a precizat că datoria publică se refinanţează.
”Observaţi că există o datorie publică şi ea se refinanţează. Nu este ceva anormal ceea face România. Există un management al datoriei publice şi salut pe această cale faptul că Ministerul de Finanţe şi-a format o echipă de profesionişti care face în mod corect finanţarea şi refinanţarea datoriei publice. Asta înseamnă să te uiţi la scadenţe, nu e o treabă uşoară. Te uiţi la scadenţe, să le ordonezi, când faci finanţarea sau îi iei alte credite, să vezi ce scadenţe ai, să vezi cât iei de pe piaţa internaţională, cât iei de pe piaţa internă. E o treabă grea. Banca Naţională, care ţine conturile Ministerului de Finanţe, ajută profesional, nu ne băgăm noi peste asta, dar ajută profesional prin experţii care merg împreună cu echipa Ministerului de Finanţe pe pieţele internaţionale şi discută şi cu băncile interne ajută la această finanţare”, a mai transmis Mugur Isărescu.
El a precizat că BNR a sugerat ca accentul să fie pus pe banii europeni pentru scăderea datoriei publice.
”Depăşindu-se 60%, probabil că Guvernul României şi Parlamentul vor veni cu îmbunătăţiri ale strategiei de management al datoriei externe. În ce constau ele? Noi aici am sugerat un singur lucru. Accent, accent, accent pe banii europeni, mai ales că o parte dintre ei sunt sub formă de donaţii. Intră capitaluri, îţi ajută la finanţarea unor proiecte, nu sunt bani care se duc numai în rezerve, este greşit. Se spune că stau la Banca Naţională. Stau până când sunt convertiţi în lei. Pentru că nu vin în alte conturi, vin într-un cont şi, pe urmă, treptat, sunt convertiţi în lei”, a explicat guvernatorul BNR.
El a recomandat să fim atenţi şi la recomandările pe care ni le fac finanţatorii externi deoarece depindem de ei.
Isărescu a mai transmis că această datorie publică ar trebui redusă.
”Părerea mea este să o reducem totuşi. Sunt 60% şi putem să o facem. Şi pe element cheie îl repet, cu permisiunea dumneavoastră, elementul cheie, creşterea economică ceva mai mare decât deficitul”, a menţionat Isărescu.
El a mai fost întrebat şi când se vor putea îmbunătăţi lucrurile în privinţa puterii de cumpărare a românilor.
”Probabil în partea doua anului şi foarte treptat”, a răspuns Mugur Isărescu.
