Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că în toată Europa se vorbeşte despre ”inflaţia Ormuz” şi a explicat că blocarea acestei strâmtori în urma conflictului din Orientul Mijlociu a generat un şoc amplu la nivelul pieţelor de petrol şi gaze naturale, cu efecte şi pe alte pieţe, printre care îngrăşăminte, produse chimice, materii prime agricole, potrivit News.ro.
Isărescu a precizat că inflaţia în ţara noastră va mai creşte în perioada următoare până va ajunge la 11%, după care va urma o traiectorie descendentă, urmând să atingă 6% în toamnă şi undeva pe la 5,5% la sfârşitul acestui an. ”Cineva m-a întrebat: «Eşti optimist, domnu’ guvernator?» Nu, nu sunt. Încerc să fiu, să zic, pozitiv în sens de, văzând, această ambalare la nivelul societăţii, că se prăbuşeşte totul, pică, suntem gata să murim cu toţii. Încercăm să fim realişti şi pozitivi, în sensul că lucrurile sunt controlabile. Ne trebuie însă guvern în mod clar”, a subliniat Isărescu.
Mugur Isărescu a prezentat, marţi, raportul asupra inflaţiei în luna mai 2026.
“Aceasta a fost traiectoria în mare parte descendentă a ratei anuale a inflaţiei din primele două luni ale anului. Ea însă s-a inversat în luna martie, ca urmare a izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu. Observaţi la determinanţii inflaţiei că majoritatea factorilor şi în primul rând restrângerea cererii de consum au acţionat în sensul reducerii preţurilor. În schimb, creşterea abruptă a preţului la ţiţei a avut efectul invers”, a afirmat Guvernatorul BNR.
El a explicat că blocarea strâmtorii Ormuz a generat un amplu şoc la nivelul pieţelor de petrol şi gaze naturale.
“Se vorbeşte, dar nu numai la noi, în toată Europa, de inflaţia Ormuz. Blocarea strâmtorii Ormuz, care a generat un şoc amplu la nivelul pieţelor de petrol şi gaze naturale, cu efecte şi pe alte pieţe, la îngrăşăminte, la produse chimice, materii prime agricole, aluminiu şi aceste grafice arată acest impact”, a subliniat Mugur Isărescu.
El a mai declarat că deviaţia PIB este puternic negativă.
“Deviaţia PIB-ului este, hai să o spunem, puternic negativă. Deci o restrângere a activităţii economice. Iarăşi, partea bună, ne ajută la inflaţie, temperează cererea şi ne ajută la inflaţie. Să vedem cum putem să o calibrăm mai bine, ca să fie şi suportabilă social. Se observă şi în aşteptările privind evoluţia economiei. Nu sunt optimiste, dar nici dezastros pesimiste. Sunt realiste aceste aşteptări privind evoluţia economiei”, a mai afirmat Isărescu.
El a mai declarat că investiţiile trebuie să crească de câteva ori mai mult decât scăderea consumului.
“Este adevărat că investiţiile au o pondere mică în PIB şi ele trebuie să crească de câteva ori mai mult decât scăderea consumului. Consumul are ponderea cea mai mare în PIB, dar este zonă în care putem să acţionăm pentru a tempera scăderea activităţii economice în România şi revenirea pe o creştere, să o numim sustenabilă, o creştere de durată şi neinflaţionistă şi fără să ne creeze probleme cu creditorii externi şi cu deteriorarea fiscală”, a explicat guvernatorul BNR.
Isărescu a anunţat că inflaţia va mai creşte până prin luna iulie.
“Va creşte până prin iulie. Nici noi nu ştim exact. Sunt mulţi factori. Probabil că se duce până la 11%. Creşterile sunt mici, pentru că apoi în septembrie să avem deja o inflaţie de 6%. Şi spre sfârşitul anului 5 şi ceva. Cu datele de acum. Proiecţiile strict condiţionate de ipoteze privind implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu. Şi acum trebuie să adăugăm şi revenirea la un minim de stabilitate politică şi guvernamentală, adică să avem guvern. Deci, pe undeva pe la 5,5 la sfârşitul anului, în jurul acestui nivel, e posibil ca şi în Europa inflaţia să crească, nu neapărat 5,5. În sfârşit, s-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflaţie”, a precizat guvernatorul BNR.
El a afirmat că în ţara noastră lucrurile sunt controlabile.
“Cineva m-a întrebat: «Eşti optimist, domnu’ guvernator? » Nu, nu sunt. Încerc să fiu, să zic, pozitiv în sens de, văzând, această ambalare la nivelul societăţii, că se prăbuşeşte totul, pică, suntem gata să murim cu toţii. Încercăm să fim realişti şi pozitivi, în sensul că lucrurile sunt controlabile. Ne trebuie însă guvern în mod clar. Nu putem să ne descurcăm singuri, ca să zic aşa, pentru că sunt mulţi factori pe care nu-i stăpânim. Şi acuma, legat de această prognoză, 5,5 la sfârşitul acestui an, 2,9 la sfârşitul anului următor”, a mai transmis Isărescu.
Isărescu, întrebat dacă viitorul Guvern ar trebui să introducă noi taxe: Nu cred că avem nevoie de noi taxe / Reduceri de impozite, sub nicio formă până când nu ne atingem obiectivele
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, consideră că România nu are nevoie de noi taxe şi că nu se pune problema reducerilor de impozite, cel puţin până când ţara noastră nu îşi atinge obiectivele, deoarece acest lucru ar crea o mare problemă de credibilitate pe plan extern.
Guvernatorul BNR a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, ce ar trebui să facă viitorul Guvern, să introducă noi taxe sau să realizeze o scădere a nivelului de taxe plătite de populaţie.
”Nu noi taxe, nu cred că avem nevoie de noi taxe. Continuarea a ceea ce este în prezent… intru în domeniul fiscal şi nu este chiar bine pentru o Bancă Centrală, dar pot să spun asta şi datorită poziţiei pe care am avut-o, de fost premier. Şi atunci s-a făcut o ajustare. Deci noi taxe, nu. Continuarea nivelului actual, da. Reduceri de impozite, sub nicio formă până când nu ne atingem obiectivele. Deci asta în primul rând ar crea o mare problemă de credibilitate. Ce fac, bă, românii ăştia? Cam aşa vă spun acuma. Atâţia ani am vorbit cu agenţiile de rating, cu creditorii. Se joacă ba în sus, ba în jos. Nu ştiu ce au de făcut”, a afirmat Isărescu.
El susţine că nici discuţiile din spaţiul public nu ajută.
”Nu sunt bune nici discuţiile acuma. Suntem o ţară liberă. Fiecare are dreptul să spună ce gândeşte. Dar în momentele actuale trebuie să fim foarte serioşi în a înţelege că această corecţie fiscală este o necesitate, că altfel pieţele, spre deosebire de ce am păţit în ultimul an, cu ajustarea şi cu strângerea curelei şi care nu a fost uşor de suportat, se vede în climatul politic, altfel pieţele ne vor penaliza şi vom fi nevoiţi să strângem cureaua mult mai mult”, a declarat guvernatorul BNR.
Isărescu, întrebat dacă există risc real ca România să ajungă în imposibilitate de plată: Nu suntem aici. Nu împărtăşesc acest punct de vedere / Sub nicio formă nu suntem într-o asemenea situaţie să încetăm plăţile
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că nu împărtăşeşte punctul de vedere că România s-ar afla în imposibilitate de plată şi a adăugat că ”sub nicio formă nu suntem într-o asemenea situaţie să încetăm plăţile”.
Mugur Isărescu a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă există un risc real pentru România să ajungă în imposibilitate de plată cu salariile şi pensiile.
”Nu suntem aici. Nu împărtăşesc acest punct de vedere. Este catastrofic şi nu ne face bine. În general, încetarea plăţilor se referă la plăţile externe. Că nu îţi faci la timp, nu îţi plăteşti obligaţiile externe. Nu avem o asemenea situaţie şi de aceea am şi insistat pe nivelul rezervelor. Este un nivel adecvat al rezervelor internaţionale şi când se fac comparaţiile pe care le văd că le mai faceţi în presă, nu se compară datoria totală cu nivelul rezervelor, pentru că nu toată datoria ajunge la scadenţă în acelaşi timp. O parte dintre ea se refinanţează. Deci aici discuţiile le poţi avea şi cu specialiştii noştri şi cu cei de la Ministerul de Finanţe. Sub nicio formă nu suntem într-o asemenea situaţie să încetăm plăţile”, a declarat Isărescu.
El consideră că pot fi anumite dificultăţi dacă încasările la bugetul proiectat cu anumite date nu se realizează.
”Pe plan intern avem deficit bugetar. Dacă încasările în bugetul care a fost proiectat cu anumite date nu se realizează sau dacă plăţile sunt mai mari, e posibil să ai dificultăţi. Dar pe plan intern un stat se descurcă, nu? Se împrumută, mai strânge cureaua în altă parte. Nu văd nici din acest punct de vedere probleme deosebite”, a explicat Guvernatorul BNR.
El a mai precizat că este greu să dai afară zece persoane dintr-o structură a statului.
”Aţi văzut ce greu e să dai afară zece inşi dintr-o structură. Procese, vin hotărâri judecătoreşti peste câţiva ani şi plăteşti de trei ori cât ai zis că ai economisit”, a afirmat Mugur Isărescu.
Isărescu nu consideră că premierul tehnocrat ar fi neapărat o soluţie pentru România: Nu ştiu cât de uşor i-ar fi unui tehnocrat, mai ales venit din exterior, să intre în probleme rapid şi mai ales să-i influenţeze pe toţi membrii Guvernului
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că un premier tehnocrat nu ar fi neapărat o soluţie pentru ţara noastră deoarece nu ştie cât de uşor i-ar fi unui tehnocrat, venit mai ales din exterior, să intre rapid în probleme şi să îi influenţeze pe membrii Guvernului. Isărescu, care a fostel însuşi premier tehnocrat, susţine că premierul tehnocrat trebuie să aibă o anumită credibilitate, să îi cunoască pe cei din Guvern, pentru că altfel vorbeşte în gol.
Mugur Isărescu a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă un premier tehnocrat ar fi o soluţie pentru România.
”Nu neapărat. Eu am fost premier tehnocrat, însă lumea uită că atunci erau alte condiţii. Până în anul când am ajuns premier, am participat la aproape toate şedinţele de guvern, că nu erau bani şi toată lumea se uita la Banca Naţională. Decât să vină pe aici, mă duceam eu la Guvern. Deci am cunoscut absolut toată clasa politică şi de stânga, şi de dreapta, şi de centru. Îi cunoşteam. Al doilea lucru: am negociat alături de ei acordurile cu Fondul Monetar Internaţional. Deci nu mi-a fost chiar greu să intru în temă”, a declarat Isărescu.
El susţine că nu ştie cât de uşor i-ar fi unui tehnocrat să intre rapid în probleme.
”Nu ştiu cât de uşor i-ar fi unui tehnocrat, mai ales venit din exterior, să intre în probleme rapid şi mai ales să-i influenţeze pe toţi membrii guvernului. Trebuie să ai o anumită credibilitate, să-i cunoşti, să te cunoască. Altfel vorbeşti în gol, în deşert”, a afirmat guvernatorul BNR.
El a povestit din perioada când era premier şi ajunsese spre finalul mandatului să nu mai aibă dialog decât cu preşedintele Emil Constantinescu.
”Datorită anului electoral, spre sfârşitul mandatului meu vorbeam şi eu acolo singur. Dar mai rămăsesem eu cu domnul preşedinte Constantinescu, că mai aveam dialog. Toate celelalte partide erau… Şi număram ca un deţinut câte zile mai am până când plec de la Palatul Victoria. Şi la plecare m-a întrebat o doamnă jurnalistă de atunci «Unde credeţi că e mai greu, ca guvernator sau ca premier? » Şi ce să-i răspund? Ca premier îţi trebuie să ai ochi nu numai în faţă şi în stânga, în dreapta şi mai ales ochii în spate, să vezi cine te înjunghie pe la spate sau cel puţin să poţi să te fereşti. Mult mai greu să fii premier. E un job extrem de solicitant”, a afirmat guvernatorul BNR.
El a mai fost întrebat cum va avea România de suferit dacă instabilitatea politică va mai dura două sau trei săptămâni.
”Nu pot să fac prognoze. Dar nu va fi bine dacă formarea noului guvern se va prelungi foarte mult. Ceea ce pot să mărturisesc acum în faţa dumneavoastră şi a opiniei publice, că noi încercăm să ne facem datoria aici”, a transmis Mugur Isărescu.
