De-a lungul istoriei, impactul pandemiilor asupra societăților umane a fost unul profund nu doar la nivel sanitar, ci a schimbat din temelii textura relațiilor interumane. Acesta este unul dintre argumentele cărții recente a lui Frank M. Snowden, profesor emerit de istoria medicinei în cadrul Universității Yale. „Epidemie și societate: de la Moartea Neagră până în prezent” analizează modul în care focarele de boli au modelat politica, au zdrobit revoluțiile și au înrădăcinat discriminarea rasială și economică.
„Bolile epidemice nu sunt evenimente aleatorii care afectează societățile într-un mod capricios și fără avertisment”, susține autorul. „Dimpotrivă, fiecare societate își produce propriile vulnerabilități specifice.”
Frank M. Snowden a vorbit despre cartea sa într-un interviu oferit publicației The New Yorker.
Snowden spune că epidemiile sunt o categorie de boli care pun „în oglindă” natura umană și „ne arată cine suntem cu adevărat”.
„Adică, în mod evident (epidemiile – n.r.) au de-a cu relația noastră cu mortalitatea, cu moartea, cu viața noastră. De asemenea, ele reflectă relațiile noastre cu mediul – mediul pe care îl construim și mediul natural care răspunde. Ele arată, de asemenea, și relațiile morale pe care le avem unii cu ceilalți ca oameni. Asta vedem noi acum”, explică Frank M. Snowden.
Ciuma bubonică a accelerat revoluția industrială
De exemplu, „Moartea Neagră” (pandemia de ciumă izbucnită în Europa în 1347, având ca proveniență Asia, una dintre cele mai violente pandemii din istorie) a ridicat problema relației omului cu Dumnezeu și a avut un efect devastator asupra economiei.
„Ciuma bubonică a ucis jumătate din populația continentelor și, prin urmare, a avut un efect copleșitor asupra venirii revoluției industriale, sclaviei și iobăgiei”, ca să nu mai pomenim ascendentul asupra stabilității sociale și politice, atrage atenția Snowden.
Istoricul spune că pandemiile sunt „evenimente ordonate”, nu haotice. Microbii „se extind selectiv și se răspândesc pentru a explora nișele ecologice create de ființele umane”. Iar aceste nișe „ne arată cine suntem” – dacă, de exemplu, în timpul revoluției industriale „ne-a păsat sau nu” de soarta muncitorilor și de condițiile de trai „ale celor vulnerabili”.
Holera, boală a sărăciei
În prezent, holera și tuberculoza „se mișcă de-a lungul fracturilor create de sărăcie și inegalitate”, iar felul nostru de a răpsunde în fața unei invazii pandemice „depinde foarte mult de valorile noastre, de angajamentele noastre și de sentimentul nostru de a aparține rasei umane”.
„Când Bruce Aylward, care a condus misiunea OMS în China, s-a întors la Geneva, acesta a spus că principalul lucru care trebuie să se întâmple, dacă vrem să fim pregătiți, este o schimbare absolut fundamentală în gândirea noastră. Trebuie să înțelegem că este necesar să lucrăm împreună ca specie umană pentru a fi organizați, pentru a avea grijă unii de alții, pentru a realiza că sănătatea persoanelor celor mai vulnerabile dintre noi este un factor determinant pentru sănătatea tuturor și, dacă nu suntem pregătiți să facem asta, nu vom fi niciodată pregătiți să ne confruntăm cu aceste provocări devastatoare pentru umanitatea noastră”, atrage atenția în interviu Frank M. Snowden.
Care este problema cu cordoanele sanitare
În legătură cu măsurile sanitare impuse de China pentru stoparea răspândirii coronavirusului, istoricul spune că problema cordoanelor sanitare, de pildă, este că sunt „neîndemânatice”.
Cordoanele sanitare au o istorie veche, au fost intens aplicate încă din perioada pandemiei de ciumă, dar ele nu sunt atât de viabile pe cât se crede, ci acționează ca un „baros”, în sensul că „face țăndări” un element fundamental al sănătății publice, „care este informația”.
Asta înseamnă că „amenințați cu blocada, oamenii nu mai cooperează cu autoritățile”. Prin urmare, autoritățile „nu mai știu ce se întâmplă și oamenii își iau zborul, ceea duce la răspândirea epidemiei”.
„Am fost înfiorat să văd că acesta a fost de la început răspunsul guvernului chinez. Fiindcă diferă de normele de sănătate publică, care s-au dezvoltat încă din anii ciumei și care pun accent pe identificarea cazurilor personale și abia apoi izolarea”, argumentează Frank M. Snowden.
