Preşedintele american Joe Biden spune că abordarea premierului israelian Benjamin Netanyahu în războiul împotriva Hamas este greşită. Comentariile lui Biden, făcute într-un interviu televizat difuzat marţi seara, sunt de natură să adâncească ruptura dintre cei doi aliaţi apropiaţi în legătură cu războiul, aflat acum în a şaptea lună, relatează Associated Press şi Reuters, citate de News.ro.
„Ceea ce face el este o greşeală. Nu sunt de acord cu abordarea sa”, a declarat Biden pentru postul american de televiziune în limba spaniolă Univision într-un interviu realizat la 3 aprilie, la două zile după atacul asupra convoiului umanitar World Central Kitchen. El a dat acest răspuns fiind întrebat dacă Netanyahu nu se lasă cumva condus de considerente politice în luarea deciziilor sale referitoare la război.
Biden a declarat că Israelul ar trebui să accepte o încetare a focului, să lase să pătrundă masiv în Gaza asediată ajutoare în următoarele şase-opt săptămâni şi să permită ţărilor din regiune să ajute la distribuirea ajutoarelor. „Ar trebui să se facă acum”, a punctat el.
Biden declarase anterior că bombardamentele Israelului în Gaza sunt „nediscriminatorii” şi că acţiunile sale militare sunt „exagerate”, reaminteşte Reuters.
Aceste dezacorduri dintre SUA şi Israel s-au accentuat din cauza agravării crizei umanitare din Fâşia Gaza, a aşteptatei ofensive a Israelului în oraşul Rafah şi a recentului atac israelian asupra convoiului umanitar, în urma căruia au fost ucişi şapte lucrători umanitari, majoritatea străini.
Bombardamentele şi ofensivele terestre ale Israelului în Gaza din ultimele şase luni au ucis cel puţin 33.360 de palestinieni şi au rănit 74.993 de persoane, a declarat marţi Ministerul Sănătăţii din Gaza, aflat sub controlul Hamas. Ministerul nu face diferenţă între civili şi combatanţi în bilanţul său, dar spune că femeile şi copiii reprezintă două treimi din numărul morţilor.
Războiul a început la 7 octombrie, când militanţii conduşi de Hamas au luat cu asalt sudul Israelului, ucigând aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, şi luând ostatici aproximativ 250 de oameni.
Casa Albă a declarat săptămâna trecută că preşedintele, într-o convorbire telefonică cu Netanyahu, a ameninţat că va condiţiona sprijinul SUA pentru ofensiva Israelului de luarea unor măsuri concrete pentru a proteja lucrătorii umanitari şi civilii.
„Ceea ce solicit este ca israelienii să ceară pur şi simplu o încetare a focului, să permită, pentru următoarele şase, opt săptămâni, accesul total la toate alimentele şi medicamentele care intră în ţară”, a declarat Biden în interviul de marţi pentru Univision.
Asaltul militar al Israelului asupra Gaza este subiectul unor critici internaţionale tot mai numeroase. Pe plan intern, Biden s-a confruntat, de asemenea, cu luni de proteste din partea activiştilor anti-război, a musulmanilor şi arabo-americanilor din întreaga ţară, care au cerut o încetare permanentă a focului în Gaza şi restricţii privind asistenţa militară americană pentru Israel.
Asaltul militar al Israelului asupra Fâşiei Gaza guvernate de Hamas a strămutat aproape toată populaţia de 2,3 milioane de locuitori şi a dus la acuzaţii de genocid, pe care Israelul le neagă. Enclava de coastă suferă, de asemenea, de foamete generalizată.
Israelul a primit mai mult ajutor extern din partea SUA decât orice altă ţară de la al Doilea Război Mondial încoace, deşi asistenţa anuală a fost eclipsată timp de doi ani de fondurile şi echipamentele militare trimise în Ucraina de la invazia Rusiei din 2022.
Statele Unite au protejat în mod tradiţional Israelul în Consiliul de Securitate al ONU şi au opus veto la trei proiecte de rezoluţie privind războiul din Gaza. S-au abţinut, însă, luna trecută, când Consiliul de Securitate a cerut o încetare imediată a focului.
Hamas spune că nu poate pune la dispoziţie 40 de ostatici vii din rândul femeilor şi bătrânilor
