Președintele american Joe Biden constată este greu să te retragi dintr-un „război veșnic”, scrie The Washington Post.
„Este timpul să punem capăt războiului veșnic”, a declarat președintele Biden în 2021, înainte de decizia fatidică a administrației sale de a merge mai departe cu planurile de retragere a forțelor americane din Afganistan.
Biden, un jucător important în cadrul unui establishment de la Washington care a lansat o generație de intervenții militare pe termen nelimitat în Orientul Mijlociu și în Asia de Sud, a invocat limbajul criticilor disperați să claseze dosarul aventurilor dezastruoase ale Statelor Unite de după 11 septembrie.
În dezastrul care a urmat, talibanii au preluat conducerea unui stat slab care fusese susținut timp de aproape două decenii cu resurse americane.
Biden și aliații săi încă apără ceea ce s-a întâmplat, ancorați în convingerea că publicul american dorea să pună capăt celui mai lung război din istoria țării și că prăbușirea haotică de la Kabul a fost un rezultat deja pus în mișcare de greșelile predecesorului lui Biden.
Oricare ar fi meritele acestei afirmații, în acest weekend, Biden a plonjat din nou pe vastele câmpuri de luptă ale erei post-11 septembrie.
Statele Unite și o serie de aliați occidentali au lansat lovituri asupra a zeci de ținte aparținând unor grupări militante afiliate Iranului în Irak, Siria și Yemen. Valul de atacuri a fost prezentat ca un răspuns la un atac cu dronă al unui grup militant afiliat Iranului care a ucis recent trei soldați americani într-o bază de sprijin din Iordania.
Vineri, Biden a încadrat acțiunea punitivă ca fiind o măsură necesară. „Dacă faceți rău unui american, vom răspunde”, a spus el.
Loviturile asupra rebelilor Houthi din Yemen, în care au fost implicați și britanicii, au fost descrise ca un factor de descurajare împotriva atacurilor grupului asupra activității maritime din Marea Roșie, o arteră crucială a comerțului global.
„Nu vom ezita să apărăm vieți și libera circulație a comerțului într-una dintre cele mai importante căi navigabile din lume”, a declarat secretarul Apărării, Lloyd Austin, adăugând că vor exista „consecințe suplimentare” pentru Houthi – care s-au angajat în această campanie ca formă de protest față de atacul Israelului în Gaza – dacă atacurile nu vor înceta.
Analiștii sunt sceptici că loviturile americane vor atinge obiective strategice considerabile.
Administrația Biden și-a telegrafiat răspunsul pe parcursul săptămânii trecute și a evitat în mod deliberat să treacă liniile roșii implicite ale regimului iranian.
Aparent, niciun membru al personalului iranian nu a fost lovit, deși autoritățile irakiene au indicat mai mult de o duzină de morți, inclusiv un număr nespecificat de civili.
„Pare a fi o acțiune semnificativă din partea administrației Biden, dar, pe de altă parte, nu cred că va fi suficientă pentru a descuraja aceste grupuri”, a declarat pentru Washington Post Charles Lister, directorul programului pentru Siria al Middle East Institute.
„Aceste miliții sunt angajate în această campanie de mai bine de 20 de ani, sunt într-o luptă pe termen lung. În cele din urmă sunt angajate într-o campanie de uzură împotriva SUA”.
Loviturile au provocat, în mod previzibil, un nou val de furie regională. Houthi au declarat că vor „întâmpina escaladarea cu escaladare”.
Un oficial al Ministerului iranian de Externe a acuzat Statele Unite și Marea Britanie că „alimentează haosul, dezordinea, insecuritatea și instabilitatea”.
Un purtător de cuvânt al guvernului irakian a declarat că acțiunea lui Biden „plasează securitatea în Irak și în regiune pe marginea prăpastiei” și a deplâns modul în care națiunea sa a devenit un „câmp de luptă pentru reglări de conturi”.
În spatele acestor tensiuni se află războiul dintre Israel și gruparea teroristă Hamas, care deține încă peste 100 de ostatici în captivitate.
Campania devastatoare a Israelului în Gaza a ucis peste 27.000 de persoane, a distrus teritoriul și a declanșat o criză umanitară. De asemenea, a alimentat un val de atacuri ale grupurilor din „axa de rezistență” a Iranului asupra bazelor americane din regiune.
Principalul factor de constrângere în acest moment este faptul că nici Statele Unite, nici Iranul nu doresc un război în toată regula.
„Administrația Biden are alegeri la orizont și nu are nevoie de o altă aventură externă costisitoare, de probleme legate de politica sa privind Israelul sau de creșterea prețului petrolului”, a scris Nick Paton Walsh de la CNN.
„Economia Iranului este încă șubredă, tulburările interne sunt o amintire încă proaspătă, iar acesta are obiective mai largi de influență regională supradimensionată, de mulgere a relației sale tehnice cu Moscova și de obținere a… unei arme nucleare.”
La Washington, legislatori și politicieni republicani i-au cerut lui Biden să fie mult mai agresiv împotriva Iranului, sugerând chiar necesitatea unor atacuri americane pe teritoriul iranian. Casa Albă a precizat că nu dorește să se angajeze într-un război deschis cu Teheranul.
„Biden este, în mod caracteristic, mai puțin turbat decât criticii săi”, a scris Spencer Ackerman, un cronicar veteran al războaielor post-11 septembrie din Orientul Mijlociu. „Dar el și-a blocat politica într-o poziție în care fiecare provocare determină o altă treaptă pe scara rulantă.”
Ackerman a invocat axioma lapidară a lui Karl Marx despre istoria care se desfășoară mai întâi ca tragedie și apoi ca farsă.
După două decenii de mlaștini în Orientul Mijlociu, a argumentat el, Biden este acum angajat într-o „recapitulare sub formă de farsă a dezastrelor istorice care au dus la actuala situație. Biden mai are încă timp să țină în frâu Israelul – și să găsească o modalitate de-a negocia cu Iranul înainte de a trece pragul. Dar nu prea mult.”
Alți comentatori sunt mai puțin îngrijorați. Josh Rogin, editorialistul de la Washington Post, a respins sugestia că administrația Biden ar trebui să retragă acum prezența relativ redusă a trupelor Statelor Unite în țări precum Irak și Siria, unde îndeplinesc o misiune de aproape un deceniu de contracarare a militanților Statului Islamic.
„Menținerea unor cantități mici de trupe americane în avanposturi de importanță strategică din Orientul Mijlociu nu este același lucru cu a lupta într-un «război pentru totdeauna»”, a scris Rogin.
„Este o poliță de asigurare împotriva unor rezultate mult mai rele. Americanii sunt dispuși să plătească prețul acestei polițe de asigurare, atâta timp cât nu include moartea trupelor americane.”
„Unul dintre lucrurile grozave în a avea un președinte cu 50 de ani de experiență în politica externă este că este foarte, foarte conștient de dificultățile, tensiunea, competiția din regiune”, a declarat senatorul Chris Coons, un aliat al lui Biden, pentru New Republic.
„Sunt încrezător că el cântărește cu atenție modul în care poate descuraja Iranul și felul în care poate riposta într-un mod care să demonstreze fermitate și determinare în protejarea trupelor americane, astfel încât să evite extinderea conflictului.”
