DOCUMENT | Klaus Iohannis a publicat programul cu care candidează pentru al doilea mandat

Klaus Iohannis a publicat, în această dimineață, programul său politic pentru al doilea mandat. Președintele a postat pe Facebook un link, dar și un mesaj pentru români.

„După trei ani marcați de criza statului de drept în care PSD a aruncat România, după o guvernare care a eșuat în toate domeniile esențiale – economic, social, politic și instituțional – este timpul să aducem împreună normalitatea în România.

Dragi români,

Doar uniți vom depăși, în sfârșit, toate etapele de tranziție ale perioadei post-decembriste și vom începe dezvoltarea autentică a României.

Prin votul vostru, România normală poate deveni proiectul întregii noastre generații de a ne îndeplini cel mai frumos vis, acela ca România din inimile noastre să devină realitate! Știu care sunt pașii de urmat și voi aduce alături de mine toate partidele și pe toți oamenii onești pentru a construi România normală!

Viziunea pe care eu o propun românilor este aceea de a construi împreună România normală. Acest document strategic oferă răspunsuri la întrebări esenţiale, precum ce ne definește ca națiune, cu ce ne identificăm în lume și în Europa, care sunt obiectivele naționale prioritare și ce avem de făcut pentru a le atinge.

Vă invit să citiți Programul meu Prezidențial și să urmăriți, pe 27 octombrie, dezbaterea publică a viziunii mele pentru România Normală”.

*Mai jos, extrase din documentul publicat de Klaus Iohannis. Programul integral poate fi consultat aici: https://iohannis.ro/program/

Privind spre viitor, după trei decenii de la căderea comunismului

• Anul 2019 reprezintă momentul în care România trebuie să intre într-o nouă etapă, una de modernizare în spirit european. La baza proiectului României de mâine trebuie să stea analiza profundă a celor trei decenii de evoluţie a societăţii românești. Doar astfel putem propune și susţine cu toţii un proiect viabil, care să exprime voinţa tuturor românilor și care să fie așezat pe valorile și principiile enunţate în Decembrie 1989.
• Două proiecte naţionale majore ale perioadei post-decembriste – integrarea României în NATO și UE — au reunit consensul naţional în chip exemplar. În același mod, proiectul destinat reconstrucţiei instituţionale și morale a ţării, precum și desăvârșirii unei Românii normale, are anvergura necesară pentru a determina implicarea tuturor actorilor relevanţi din societate și de a avea susţinerea majorităţii românilor.
• Având în vedere angajamentul ferm faţă de lege și dreptate, precum și faţă de valorile fundamentale ale democraţiei pe care le-am apărat și promovat în ultimii cinci ani, fundaţia României normale este cea mai importantă realizare a primului meu mandat de Președinte.
• Am arătat că pot fi catalizatorul unui proiect de reconstrucţie, care să adune în jurul său toate forţele pro-democratice și pro-europene din societate.

Garantăm parcursul pro-european și democratic

• În acest mandat am lucrat pentru a construi temelia pe care să ridicăm România normală, chiar dacă în multe momente lupta pentru a bloca distrugerile PSD a devenit prioritară, întrucât acestea reprezentau cel mai mare pericol la adresa României.
• În ciuda adversităţilor politice, mi-am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice.
• La nivelul Uniunii Europene, mi-am propus ca România să fie un membru activ și respectat și așa este privită acum ţara noastră, care are un cuvânt important de spus în chestiunile majore ale comunităţii europene. Relaţiile noastre cu SUA sunt la cel mai înalt nivel din istoria lor. Am avut două întâlniri foarte consistente cu Președintele SUA, Donald Trump, iar parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii este tot mai puternic și cu rezultate economice din ce în ce mai bune.
• În mandatul meu, prioritară a fost și întărirea rolului ţării noastre în NATO, pentru a beneficia de protecţia celei mai importante alianţe politico-militare din lume.
• La iniţiativa mea, s-a ajuns la un Acord politic naţional privind creșterea finanţării pentru Apărare la 2%, în baza căruia Armata României se modernizează și devine un partener internaţional tot mai respectat.
• România normală este ţara oamenilor bine pregătiţi și adaptaţi provocărilor viitorului, în care performanţa, munca, talentul și corectitudinea sunt răsplătite. De aceea am iniţiat proiectul naţional România Educată, care reprezintă fundaţia solidă și predictibilă care a lipsit atâţia ani din sistemul nostru de educaţie.
• Deși de multe ori contextul politic mi-a fost potrivnic, am promovat permanent nevoia de integritate în politică și societate, am susţinut lupta anticorupţie, iar rezultatul referendumului din 26 mai l-am transpus în Acordul Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României, semnat de toate partidele, mai puţin tocmai de către partidele aflate la guvernare, PSD și ALDE.
• Prin acest acord politic am făcut și demersurile necesare ca românilor din Diaspora să le fie respectat dreptul de vot. Astfel, după umilinţele îndurate în faţa secţiilor de votare din străinătate, avem o legislaţie nouă, care instituie obligativitatea instituţiilor statului de a asigura condiţii decente pentru desfășurarea votului.
• Principiile și valorile corecte reprezintă fundaţia pe care construim România normală. Pe acestea le-am apărat pe tot parcursul primului meu mandat și voi continua să le apăr, pentru că ele ne definesc ca naţiune.
• Dacă am fi pierdut în acești cinci ani din libertate, din democraţie, din preţuirea cinstei și a competenţei, din integritate, din atașamentul pentru Uniunea Europeană și parteneriatul Nord-Atlantic, atunci viitorul nostru ar fi fost cu adevărat pus în pericol.
• Însă, atât timp cât avem scara valorilor nealterată, tot ceea ce a stricat PSD se poate repara.

Construim România normală, un stat funcţional, în slujba cetăţeanului

• Obiectivul meu fundamental pentru România a fost, încă de la începutul mandatului, acela de a construi o ţară puternică, prosperă, cu o democraţie autentică. Toate acţiunile mele, realizările primului mandat, s-au subsumat acestei viziuni, a unei Românii normale, viziune care a rămas neschimbată. România normală este proiectul unei întregi generaţii și îi voi aduce alături de mine pe toţi cei care cred acest lucru, astfel încât proiectul să devină realitate.
• Orice proiecţie și viziune își pierd valoarea dacă nu produc efecte observabile în timp.
• În ciuda tuturor provocărilor cu care ne-am confruntat în ultimii cinci ani, mă bucur să constat că am făcut deja primii pași pentru ca acest proiect să prindă contur. Cel de-al doilea mandat de Președinte va sta sub semnul continuităţii, absolut necesară pentru a putea duce la bun sfârșit ceea ce am început deja să construim.
• Nu va fi ușor, este nevoie de timp, muncă asiduă, tenacitate și ambiţie, dar știu ce avem de făcut și am soluţiile pentru ca această viziune să se desăvârșească.
• Un proiect de o asemenea anvergură presupune în mod evident un efort colectiv. Îmi propun ca, alături de un Guvern responsabil și implicat, să redau cetăţenilor încrederea că și în ţara noastră putem avea instituţii eficiente.
• Neîncrederea românilor în autorităţile publice a atins cote alarmante și continuă să se accentueze, așa cum arată toate cercetările sociologice, în ciuda unei relaţii normative de respect reciproc care ar trebui să existe între stat și cetăţean.
• Prin tot ceea ce face, prin instituţiile sale, statul trebuie să fie în slujba cetăţeanului, nu invers.
• Aceasta este România normală!
• Scăderea dramatică a încrederii în instituţiile statului conduce în cele din urmă la o situaţie cu consecinţe dintre cele mai severe – pierderea legitimităţii de către autorităţile publice. Nu poţi pretinde respect și încredere de la cetăţeni fără a îmbunătăţi calitatea serviciilor publice, fără transparenţă și predictibilitate a politicilor.
• Toate instituţiile statului vor trebui să treacă printr-un proces de modernizare.
• Este imperativ ca statul să nu mai ridice piedici în calea cetăţenilor și să devină în schimb dinamic, adaptat necesităţilor românilor. Iată de ce reconstrucţia statului este urgenţa zero! Această reconstrucţie va trebui să aibă la bază un set de valori și principii imuabile.
• Demnitatea, libertatea individuală, egalitatea în faţa legii, cinstea, încrederea, toleranţa — acestea sunt coordonatele pe care ne propunem să clădim România normală.

Refacem credibilitatea autorităţii publice – auditul instituţiilor

• La 30 de ani de la Revoluţie, avem un stat ineficient, costisitor, greoi, iar Partidul Social Democrat este în mare parte vinovat pentru dezastrul care afectează instituţiile publice.
• Ani de zile de clientelism, de presiuni politice, de batjocură la adresa funcţionarilor publici, de promovare a mediocrităţii ca principal criteriu de avansare în carieră, indiferenţa faţă de acutizarea problemelor sistemice ne creionează imaginea unui stat fragilizat în ceea ce privește capacitatea de protejare a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor săi.
• Nu putem spera la dezvoltare cu instituţii ale statului capturate, în care anumiţi privilegiaţi legiferează în interes propriu, împărţindu-și funcţiile și banii publici după bunul plac.
• Nicio reformă majoră nu a fost dusă vreodată până la capăt. Cu mici excepţii, determinate mai degrabă de exigenţele aderării la UE, în perioada de tranziţie post-decembristă, toate încercările de reformă a instituţiilor publice au dat greș. Marile schimbări, anunţate și asumate de diverse guverne, au fost abandonate pe parcurs.
• Un amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice este indispensabil pentru reconstrucţia credibilităţii și modernizarea instituţiilor publice.
• Gestionarea acestui demers ar trebui să intre în sarcina unui Corp de audit, o structură interdisciplinară autonomă, în componenţa căreia să se regăsească specialiști independenţi.
• Acest organism va coordona întreg procesul de audit, cât și evaluarea politicilor publice, plecând de la identificarea tuturor indicatorilor relevanţi, până la măsurarea rezultatelor și propunerea de măsuri concrete, care să ducă atât la creșterea calităţii serviciilor publice, cât și la îmbunătăţirea eficienţei aparatului administrativ.
• Românii nu își mai doresc un stat rigid, închistat în propriile mecanisme de funcţionare greoaie, care, paradoxal, nu este în slujba cetăţeanului, ci acţionează uneori în defavoarea lui.
• Structurile inutile și învechite nu mai au de ce să fie păstrate, la fel cum nici cei care nu își îndeplinesc atribuţiile nu mai au de ce să rămână în sistemul de stat. Românii doresc eliminarea birocraţiei excesive, mare consumatoare de resurse de timp și financiare, vor ca statul să le garanteze siguranţa, vor infrastructură modernă, vor servicii medicale performante și o educaţie de calitate.

Reașezăm administraţia publică pe fundamente corecte

• O administraţie publică modernă înseamnă o administraţie în slujba cetăţeanului, în care profesioniști responsabili activează în instituţii a căror unică menire este să răspundă nevoilor societăţii și interesului public.
• Avem în prezent aproximativ 14.000 de instituţii publice și cel mai mare număr de ministere din Uniunea Europeană.
• În schimb, calitatea administraţiei și a serviciilor publice este departe de a răspunde așteptărilor românilor. Lipsa de interes pentru profesionalizarea actului de guvernare continuă să fie mascată de hârtii.
• Există zeci de strategii despre cum ar putea fi îmbunătăţită calitatea guvernării și, implicit, calitatea vieţii românilor, dar acestea nu sunt puse în practică. Nimeni nu-și asumă acest eșec, nimeni nu este tras la răspundere pentru banii risipiţi și pentru câtă încredere mai au românii în instituţiile publice.
• Standardele etice și de integritate în administraţie sunt încă departe de ceea ce o Românie normală are dreptul să ceară celor care participă la guvernare.
• Funcţia publică își va recăpăta demnitatea Reașezăm administraţia publică pe fundamente corecte Un audit al situaţiei actuale a instituţiilor nefuncţionale ale statului este primul pas către îndeplinirea acestor obiective așteptate de către toţi românii.
• Sistemul bugetar nu mai poate fi tratat ca un refugiu pentru incompetenţi și clientelă politică. Există foarte mulţi profesioniști în sistemul de stat și ei sunt cei care merită promovaţi, astfel încât să avem un corp public de elită, care să asigure buna funcţionare a marilor servicii publice. O administraţie modernă se construiește cu resurse umane competente, eficiente, receptive la soluţii inovatoare și cu simţul culturii organizaţionale.
• Administraţia publică locală reprezintă unul dintre domeniile vitale pentru dezvoltarea României, însă, în pofida acestui fapt, este marcată de numeroase disfuncţionalităţi, care afectează bunul mers al comunităţilor locale.
• Lipsa unui cadru legislativ unitar și simplificat, impredictibilitatea și incoerenţa din domeniul fiscal-bugetar, pasivitatea autorităţilor centrale în faţa problemelor de la nivel local, reformele promise și uitate reprezintă realitatea cu care administraţia publică locală s-a confruntat în ultimii ani.
• Descentralizarea este unul dintre proiectele nefinalizate, care a făcut obiectul a numeroase promisiuni neonorate. Am susţinut, în calitate de Președinte al României, necesitatea descentralizării, pentru că doar așa vor putea fi eliminate decalajele de dezvoltare dintre regiunile ţării. Autorităţile locale cunosc cel mai bine nevoile de la acest nivel, însă, pentru a interveni, au nevoie și de un cadru legislativ permisiv. Constituirea bugetelor locale se realizează, de ani buni, prin derogare de la regulile privind finanţele și finanţele publice locale, precum și fără nici o legătură cu responsabilitatea.
• Nici cea fiscal-bugetară, și nici cea faţă de cetăţeni. Dezvoltarea comunităţilor locale este dependentă de resursele financiare de care dispun autorităţile locale, însă, în ultimii ani, guvernarea pesedistă a redus alocările bugetelor destinate acestor comunităţi, prin adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare hazardate, insuficient fundamentate.
• Ca Președinte al României, am uzat de toate pârghiile constituţionale pentru a-i determina pe guvernanţi să corecteze aceste erori. Nu mai putem permite ca, în fiecare an, în contextul discuţiilor care vizează bugetul de stat, să revină în actualitate necorelarea resurselor financiare alocate administraţiei publice locale cu nevoile reale.
• Nu mai putem accepta alocarea discreţionară a fondurilor publice, în funcţie de culoarea politică a primarilor. Cetăţenii nu trebuie privaţi de școli și spitale moderne, de infrastructură dezvoltată, de servicii publice de calitate, de condiţii decente de trai. Progresele de la nivel local se datorează, în mare parte, determinării, priceperii și consecvenţei cu care au acţionat unii reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.
• Există autorităţi locale care și-au construit strategiile pe două fundamente solide: grija faţă de cetăţean și dezvoltarea durabilă. Am susţinut aceste demersuri și voi continua să o fac. Cetăţeanul trebuie să fie beneficiarul politicilor statului, motiv pentru care modelele administrative tradiţionale vor trebui revizuite, pentru a deveni mai suple, adaptate noilor realităţi.
• Este momentul unei analize obiective a situaţiei și a unei regândiri instituţionale bazate pe un plan, pe o viziune pe termen lung, coerentă și concretă: Progresele de la nivel local se datorează, în mare parte, determinării, priceperii și consecvenţei cu care au acţionat unii reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.
• Instituirea unui sistem bazat pe merite și performanţă constituie condiţia esenţială pentru ca administraţia să performeze. Birocraţia, opacitatea, încurajarea deliberată a comportamentelor lipsite de integritate, incompetenţa și clientelismul sunt primele care trebuie să dispară dacă vrem ca România să aparţină din nou cetăţenilor săi.
• Funcţia publică are nevoie să își recapete demnitatea. Însă și funcţionarii trebuie să conștientizeze că respectul nu se cere, ci se câștigă prin performanţă și integritate. Descentralizarea trebuie să evolueze de la stadiul de „chestiune politică delicată” la cel de principiu constituţional corect pus în practică. Iar acţiunile concrete trebuie să răspundă nevoilor reale cu care cetăţenii și autorităţile locale se confruntă, fără să genereze noi probleme sau să condamne comunităţile locale la subdezvoltare.
• Serviciile publice trecute în sarcina autorităţilor locale trebuie să beneficieze de evaluarea corectă, prealabilă, a capacităţilor de finanţare și alocarea de resurse financiare corespunzătoare. Capacităţile de gestionare a nevoilor comunităţilor locale trebuie consolidate și dezvoltate prin modele mai realiste, mai suple, de organizare politică și administrativă. Dialogul onest, constructiv, între administraţia centrală și cea locală trebuie să redevină baza legăturilor între nivelul central și cel local.
• Este nevoie de parteneriate solide între autorităţile locale, mediul de afaceri și domeniul cercetării, astfel încât soluţiile identificate să fie viabile și sustenabile. Voi încuraja permanent reconectarea administraţiei publice cu cetăţenii, prin promovarea unui dialog deschis și onest.
• Românii au devenit tot mai responsabili și mai interesaţi să participe la procesul decizional, fiind implicaţi în viaţa comunităţilor pentru că își doresc un sistem public performant și eficient. Administraţia publică trebuie reașezată pe o serie de valori fundamentale – transparenţă, integritate, echitate, profesionalism, eficienţă și, cel mai important, prevalenţa interesului public.
• Totodată, principiile dezvoltării durabile, inovării, digitalizării trebuie integrate în cadrul reformei administrative, astfel încât administraţia publică locală să poată răspunde provocărilor viitoare.
• Acestea sunt condiţiile minime care trebuie îndeplinite pentru a avea în România, cu adevărat, un stat în slujba cetăţeanului.

Continuăm lupta împotriva corupţiei

• Sunt un susţinător ferm al luptei împotriva corupţiei și al creării unei culturi a integrităţii în admi – nistraţia publică.
• Toţi cei aflaţi într-o funcţie publică, fie ea una de conducere sau de execuţie, trebuie să-și reamintească jurământul depus în prima lor zi de activitate.
• Dincolo de un raport juridic pe care persoa – nele aflate în funcţii publice îl au cu instituţia sau autoritatea din care fac parte, toate persoanele care exercită puterea publică au înainte de toate un contract moral cu cetăţenii acestei ţări. Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue!
• În același timp, avem nevoie ca în societate să promovăm valori – le fundamentale asumate, care stau la baza bunei guvernări – dreptate, profe – sionalism, adevăr, corectitudine, integritate, empatie.
• Doar așa putem construi o cultură a integrităţii și putem rezolva pe termen lung cauzele corupţiei, concomi – tent cu o viziune asupra felului în care ar trebui să arate și să funcţioneze adminis – traţia publică.

Legi mai simple și mai clare, pentru rezultate durabile

• Tabloul legislativ actual ne arată pericolul tot mai evident ca, prin legi din ce în ce mai voluminoase, mai stufoase și lipsite de claritate, România să ajungă un stat blocat în hăţișurile legislaţiei.
• Situaţii simple, cum ar fi de exemplu nevoia de a afla actele necesare într-un anumit caz, îl pun pe cetăţean în postura de a căuta prevederi din legi și regulamente diferite.
• La fel de dificil este pentru instituţii, pentru companii și chiar pentru instanţele care se confruntă cu o încărcătură în creștere generată de litigii apărute din această incoerenţă legislativă. Consolidarea unui stat de drept puternic în România necesită ca asemenea situaţii să nu mai fie tolerate.
• Dacă vom continua ca până acum, nu facem decât să ne îndepărtăm tot mai mult de principiile constituţionale care stabilesc explicit că legile adoptate trebuie să fie clare, accesibile, previzibile, în concordanţă cu nevoile sociale și cu o anumită supleţe în conţinut, care să permită cetăţenilor și instituţiilor înţelegerea atât a conduitei juridice de urmat, cât și a consecinţelor nerespectării sale.
• Tot mai multe legi sunt modificate succesiv, în intervale scurte de timp, în special prin ordonanţe guvernamentale. Această practică duce inclusiv la erodarea încrederii oamenilor în Parlament, instituţie care lasă impresia că este incapabilă să se opună intervenţiilor legislative ale Guvernului. Din păcate, realitatea demonstrează că, într-adevăr, s-a ajuns la un Parlament care exercită un control absolut formal asupra executivului, încurajând comportamentul Guvernului de a abuza de delegarea legislativă.
• Foarte rare sunt situaţiile în care Parlamentul respinge o ordonanţă de urgenţă sau analizează dacă într-adevăr era oportună adoptarea sa. Mai mult, abuzul de legiferare conjuncturală nu răspunde unor nevoi sociale reale, ci, din contră, generează și mai multe contradicţii.
• Calitatea legii, accesibilitatea, precizia și claritatea sa sunt grav afectate atunci când primează cantitatea, cu aproape 14.000 de legi, ordonanţe simple sau de urgenţă ale Guvernului care au fost adoptate din anii ‘90 până în prezent, fără a aduce în discuţie cele peste 32.000 de hotărâri de Guvern sau alte acte de reglementare secundară sau terţiară, cu legi greoaie, care afectează principii fundamentale ale statului de drept.
• Cetăţenii din această ţară trebuie să simtă că aceste legi le aparţin și că, indirect, sunt emanaţia lor, că sunt făcute pentru a-i ajuta și a rezolva problemele din societate și pentru a le asigura prosperitatea, nu pentru a le crea dificultăţi suplimentare.
• O legislaţie suplă, elaborată în directă legătură cu nevoile cetăţenilor, judicios fundamentată, care să vină în întâmpinarea așteptărilor sociale într-o formă degrevată de populism, stabilă și predictibilă reprezintă fundamentul oricărui stat de drept.
• Modificările frecvente, mai ales în domenii-cheie precum cele ale justiţiei, fiscalităţii, educaţiei sau administraţiei centrale și locale, nu fac decât să creeze un permanent climat de instabilitate, expresie a lipsei unor politici publice coerente, vizionare, transpuse în norme clare de natură să asigure buna dezvoltare a societăţii românești. Recentul Cod Administrativ este un exemplu de efort nereușit de codificare unitară, de care ar fi fost atât de multă nevoie. Rezultatul este contrar intenţiei anunţate, deoarece Codul eșuează tocmai în a reprezenta o concepţie unitară asupra domeniului administraţiei publice, fiind doar o alăturare de reglementări.
• Calitatea slabă a legislaţiei este evidenţiată atât de numărul mare de obiecţii de neconstituţionalitate admise de Curtea Constituţională — de exemplu, în ultimii doi ani de aproape 100 —, cât și de numărul mare de excepţii de neconstituţionalitate a normelor în vigoare admise, toate acestea cu implicaţii directe asupra securităţii raporturilor juridice.
• Actuala legislaţie a României trebuie supusă unui amplu proces de revizuire sub aspectul calităţii sale, în vederea simplificării și creării unui cadru legislativ predictibil pentru cetăţeni, mediul privat, instituţii, inclusiv pentru decidenţii politici.
• Este un proces de durată care presupune o abordare programatică și echilibrată a tuturor actorilor politici implicaţi în procesul de legiferare, dispuși să își asume responsabilitatea unei conduite politice corecte.
• Sunt decis să mă implic pentru a media reușita acestui demers. Orice lege adoptată de Parlamentul României trebuie să corespundă unei nevoi sociale reale.
• De asemenea, este absolut necesar ca instituţiile publice să colecteze date statistice cu privire la modul de aplicare al actelor normative importante, iar aceste date să fie accesibile tuturor celor interesaţi, în primul rând decidenţilor, membrilor Parlamentului, dar și societăţii civile, mediului privat, ONG-urilor, jurnaliștilor.
• Numai astfel, calitatea dezbaterilor publice cu privire la oportunitatea unor măsuri legislative va putea crește. Este imperios ca legislaţia în România să fie suplă, ușor de înţeles și corect aplicată.
• Pentru a ajunge la acest rezultat, este obligatoriu să renunţăm la orice abordare politicianistă.
• Scopul acestei iniţiative este acela de a avea legi bune în România, ceea ce înseamnă că păstrăm tot ce este în regulă din legislaţia actuală, indiferent cine a elaborat-o anterior, dar înlăturăm tot ce nu este necesar.

România prosperă — stabilitate economică și creștere sănătoasă pe termen lung

• În ultimele decenii, România a cunoscut, în mai multe rânduri, evoluţii economice volatile, bazate pe recorduri cantitative, prezentate drept succese. Programul economic al PSD ne-a arătat eșecul unei gândiri economice de tip cantitativ, axată pe beneficii pe termen scurt și pe iluzia că întotdeauna „mai mult înseamnă obligatoriu mai bine”.
• România a înregistrat în ultimii ani recorduri de creștere economică, de 7% în 2017 și 4,1% în 2018. Însă tocmai aceste evoluţii record pun sub semnul întrebării exigenţele de sustenabilitate, dat fiind tabloul macroeconomic al deficitelor care se tot adâncesc.
• În realitate, atunci când este temeinic și sustenabil, de cele mai multe ori „mai puţin înseamnă mai bine”, mai ales dacă oferă perspective de dezvoltare pe termen lung.
• Lipsa de viziune a guvernării PSD și politicile axate exclusiv pe termen scurt explică acumularea deficitelor și adâncirea dezechilibrelor macroeconomice, care afectează nu doar sustenabilitatea creșterii economice, ci mai ales calitatea vieţii cetăţenilor: Inflaţia a crescut consistent, de la 0,3% în ianuarie 2017 la 4,1% în august 2019, fiind cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană.
• Erodarea puterii de cumpărare anulează considerabil din beneficiile salariale, iar creșterea puternică a preţurilor bunurilor alimentare afectează în principal categoriile sociale mai puţin favorizate, cum ar fi tinerii și pensionarii; Rata dobânzii a crescut continuu, atât populaţia cât și mediul de afaceri resimţind costurile creșterii dobânzii Robor.
• Pe fondul politicilor economice haotice, Guvernul se împrumută la cea mai ridicată dobândă din Uniune Europeană, de 4,12%.
• Cursul valutar a crescut cu cca 5%, urmare a dezechilibrelor macroeconomice, însemnând erodarea veniturilor, rate și facturi mai mari pentru populaţie.
• Deficitul comercial a atins noi recorduri, fiind estimat să ajungă la cca 18 miliarde de euro în anul 2019, de unde și presiunea suplimentară asupra cursului valutar.
• Deficitul de cont curent a atins deja 4,5% din PIB la sfârșitul anului trecut, iar în primul semestru din 2019 a crescut cu cca 40% faţă de perioada similară din 2018.
• Deficitul bugetar ameninţă să depășească anul acesta limita de 3% din PIB, cu implicaţii negative majore asupra stabilităţii și sustenabilităţii finanţelor publice; Datoria publică crește nominal în ritm accelerat, fără a fi realizate obiective majore de investiţii.
• Costurile îndatorării sunt îngrijorătoare, iar situaţia finanţelor publice ne arată că trăim pe datorie, în timp ce piaţa își pierde încrederea în direcţia actuală a economiei. Nu mai trebuie tolerat acest model de proastă guvernare, pe care România nu-l mai poate susţine în viitor.
• Acumularea și adâncirea deficitelor economice în ultimii ani au făcut ca România să pășească în afara cadrului de stabilitate al criteriilor de convergenţă nominală.
• Înainte de guvernare, România îndeplinea criteriile de convergenţă nominală și se bucura de stabilitate și încredere în ochii investitorilor. Creșterea economică din ultimii ani s-a bazat pe creșterea consumului, în timp ce contribuţia investiţiilor a fost aproape inexistentă.
• De exemplu, din creșterea record de 7% în 2017, contribuţia consumului a reprezentat 6,6 puncte procentuale, în timp ce în 2018, din creșterea de 4,1%, consumul a reprezentat 3,6 puncte procentuale.
• Creșterea bazată pe consum arată că PSD repetă în cunoștinţă de cauză experienţele crizei din 2009-2010.
• În anii premergători acesteia, România era de asemenea campioana creșterii economice în Europa, pentru ca mai apoi recordurile de creștere economică să se risipească rapid. România va trebui să abandoneze acest model al creșterii bazate pe consum, orientat doar asupra beneficiilor pe termen scurt.
• Au fost neglijate complet investiţiile necesare populaţiei și mediului de afaceri, cum sunt cele în infrastructura de transport, școli și spitale, slăbind încrederea în economia românească.
• Politica economică a PSD, implementată haotic și defectuos, a fost axată strict pe creșterea unor categorii de venituri. Sănătatea și Educaţia au beneficiat de majorări salariale necesare, însă problemele structurale ale acestor sisteme publice au fost ignorate.
• Funcţionarea lor este dominată, în continuare, de probleme administrative și de finanţare, care afectează calitatea vieţii cetăţenilor.
• România poate crește durabil doar prin politici inteligente și responsabile, printr-o convergenţă reală și sănătoasă cu Uniunea Europeană, care să conducă la bunăstare socială durabilă pentru toţi românii.
• Niciun program de guvernare nu are dreptul să atenteze la macrostabilitatea României. Tocmai de aceea trebuie diminuat spectrul riscurilor și vulnerabilităţilor care planează asupra economiei și asupra finanţelor publice.

România predictibilă – responsabilitate în planul politicilor economice

• România trebuie să revină la realism și responsabilitate în politica economică, prin măsuri structurale care să asigure creșterea bunăstării românilor pe termen lung. România predictibilă – responsabilitate în planul politicilor economice.
• Este imperativ să avem un parcurs economic responsabil, bazat pe predictibilitate și pe un parteneriat social real, care să asigure pacea dintre generaţii, astfel încât beneficiile de astăzi să nu devină o notă de plată prea grea pentru generaţiile de mâine.
• Actuala direcţie a politicilor economice ale PSD este greșită. Se impune adoptarea de măsuri clare și eficiente privind responsabilitatea fiscală, stabilitatea financiară, îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget și o administrare fiscală eficientă. Trebuie să ieșim rapid din cercul vicios al capcanelor pe termen scurt, reprezentate de politicile pro-ciclice, deficite mari și creșteri pe datorie.
• Este nevoie de responsabilitate și realism în construcţia bugetară, cu proiecte de buget fezabile, care să nu fie bazate pe venituri supraevaluate și cheltuieli subestimate.
• Din aceste considerente, am solicitat în premieră reexaminarea de către Parlament a legii bugetului, pentru ca România să aibă un buget credibil, solid, care să rezolve nu doar necesităţi curente, ci să asigure perspective de dezvoltare locală și regională pentru România, prin bugete adecvate ale administraţiilor locale.
• Este imperativ să fie asigurate cu prioritate stabilitatea și sustenabilitatea finanţelor publice. Politica fiscală trebuie să fie caracterizată prin predictibilitate, iar practica reglementării prin OUG în domeniul fiscal trebuie să înceteze. Măsurile legislative controversate, precum OUG 114/2018, au afectat sectoare esenţiale ale economiei, fără a fi obţinute veniturile sau beneficiile sperate.
• Echilibrarea bugetului prin dividende excepţionale, de miliarde de lei anual, a decapitalizat companiile de stat, care au fost astfel lipsite de resursele necesare investiţiilor.
• Perpetuarea lipsei de eficienţă în colectarea veniturilor a poziţionat ţara noastră, în mod sistematic, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa ponderii veniturilor fiscale în PIB. Fără a fi statul cu cele mai mici impozite și taxe, România are cel mai mare „VAT gap” din UE.
• Aceste deficienţe indică necesitatea regândirii profunde a politicilor fiscale, atât la nivel central, cât și la nivelul administraţiilor locale. Consolidarea finanţelor publice necesită creșterea veniturilor fiscale către 30-31% pondere în PIB, la nivelul unui ciclu de guvernare, astfel încât să fie asigurată finanţarea investiţiilor și sustenabilitatea cheltuielilor permanente, reprezentate de salarii, pensii și asistenţă socială – cheltuieli care vor trebui asigurate cu prioritate.
• În prezent, ponderea în PIB a veniturilor fiscale realizate este de cca 25%, cel mai scăzut nivel din perioada post-criză.
• De aceea, creșterea eficienţei în administrarea fiscală trebuie să fie direcţia prioritară pentru orice guvern responsabil, care să își asume eficientizarea activităţii ANAF prin informatizare și digitalizare, dar și prin eliminarea politizării care a afectat funcţionarea instituţiei în ultimii ani.
• Creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor trebuie însoţită de măsuri de recuperare a prejudiciilor dovedite, rezultate din diferite forme de evaziune fiscală sau corupţie.
• De exemplu, extinderea plăţilor în economie prin intermediul cardurilor sau al altor mijloace moderne va conduce la reducerea evaziunii fiscale, creșterea gradului de intermediere financiară, dar și la consolidarea educaţiei financiare în rândul populaţiei.
• Trebuie reluate cu consecvenţă reformele structurale, indispensabile pentru creșterea potenţialului economiei noastre: revenirea la criterii de eficienţă în guvernanţa corporativă, regândirea sistemelor administrative din perspectiva utilităţii sociale, dezvoltarea infrastructurilor fizice ale industriilor de reţea, eficienţa și securitatea energetică și diversificarea finanţării economiei prin piaţa de capital.

Investim în infrastructura de transport și promovăm mobilitatea inteligentă

• Economia și societatea românească vor progresa esenţial prin tranziţia către paradigma viitorului. Infrastructura de transport are un potenţial imens de stimulare a creșterii bunăstării și calităţii vieţii tuturor românilor.
• Pentru a depăși povara unei guvernări lipsite de orizont și competenţă în aceste domenii, trebuie să facem mai mult și mai bine pentru a surmonta dificultăţile cu care ne confruntăm: Infrastructura actuală a României nu ţine pasul cu cererea de trafic generată de economie și nu respectă în integralitate standardele de siguranţă.
• Capacităţile operaţionale insuficiente, împreună cu deficitul de resursă umană calificată și management profesionist, sunt specifice mai degrabă unei Românii aflate la începutul drumului spre dezvoltare, decât unei Românii moderne și vizionare. Investim în infrastructura de transport și promovăm mobilitatea inteligentă 45 km/h, adică inferioară celei din perioada interbelică.
• Aceasta în condiţiile în care angajamentele guvernamentale promiteau viteze adecvate de transport pentru 60% din calea ferată desfășurată și dotări la standarde europene. Fondurile europene ar fi trebuit să impulsioneze decidenţii să dezvolte infrastructura rutieră, feroviară și navală.
• Cu toate acestea, vedem cum programele dedicate au avut și continuă să aibă rate mici de absorbţie, iar alocările de la bugetul de stat constituie prioritate doar la nivel declarativ.
• Cca 40% din reţeaua naţională de transport aerian este în stare avansată de degradare. Capacitatea operaţională a aeroporturilor existente este insuficientă, raportat la fluxul estimat de pasageri și la dezvoltarea preconizată a sectorului. Infrastructura specifică transportului naval este dezvoltată insular, fără viziune și la limita subzistenţei, în principal din cauza stării avansate de degradare care afectează cca 65% din aceasta.
• Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, co-iniţiată de România și Austria încă din 2011, are nevoie de un curs firesc al implementării pentru a genera dezvoltare economică și socială în plan regional. Potenţialul de investiţii la nivel local a fost substanţial diminuat, ca urmare a lipsei de predictibilitate și sustenabilitate a deciziilor guvernamentale.
• În absenţa unei descentralizări de facto, construcţia bugetului de stat a eliminat infrastructura de transport din cadrul priorităţilor autorităţile locale. Guvernarea ultimilor ani a distrus în mod profund legătura de încredere, transparenţă și onestitate dintre politică și afaceri, dintre stat și economie.
• Dezvoltarea infrastructurii, proiect de prioritate zero, a fost tratat de PSD cu nepăsare. Aceasta în timp ce Europa responsabilă vorbește despre trecerea la un sistem de mobilitate curat, competitiv și conectat, care implică producătorii din industria auto și care promovează opţiunile informate cu privire la achiziţionarea și utilizarea de autovehicule.
• Alte state membre iau măsuri privind facilitarea conformării voluntare la politicile de decongestionare urbană și protecţie a mediului, investesc în cartografieri digitale sau în sisteme inteligente pentru localizare și siguranţă în trafic. România nu a făcut niciun pas concret în aceste direcţii.
• Infrastructura de transport rutier reprezintă principala provocare în condiţiile în care se așteaptă ca toate vehiculele noi să fie conectate digital începând cu 2022, iar cele complet automatizate să intre pe piaţa europeană din 2030.
• Coridoarele de transport nu pot și nu trebuie să rămână simple linii trasate pe hartă sau simple prognoze. Pentru ca acestea să devină coloana vertebrală a dezvoltării economice a zonelor învecinate, avem nevoie de o integrare efectivă a României în Spaţiul Unic de Transport European.
• Numai astfel infrastructura de transport poate ieși din paradigma dezvoltării fragmentate și poate valorifica potenţialul României de a fi hub principal de transport între Europa și Asia.
• Este nevoie de autorităţi și companii naţionale responsabile, cu capacităţi reale de a-și îndeplini misiunea și a-și atinge obiectivele. Altfel, strategiile și planurile vor continua să rămână la stadiul de intenţii.

România — partener regional în planul interconectării și securităţii energetice

• Conectivitatea reprezintă vectorul stimulării schimburilor comerciale, al creșterii economice și al bunăstării. Interconectarea infrastructurilor energetice este un obiectiv esenţial pentru o dezvoltare regională sănătoasă.
• Pentru România este crucială conectarea operatorilor economici într-o veritabilă reţea regională, generatoare de noi oportunităţi de afaceri și esenţială pentru prosperitatea economiilor şi societăţilor.
• Proiectul BRUA (Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria- România-Ungaria-Austria) trebuie finalizat și valorificat, dată fiind importanţa strategică a acestuia pentru repoziţionarea României pe harta energiei, ca furnizor de securitate energetică la nivel naţional și în regiune.
• Deschiderea unui nou coridor de transport al gazului din regiunea caspică, în special din Azerbaidjan, ca punct de intrare pentru gazul importat pe piaţa UE și rută de aprovizionare suplimentară pentru interconexiunea BRUA, necesită decizii ferme, care să conducă spre diminuarea dependenţei energetice de Rusia.
• Consolidarea rolului României ca actor activ și relevant în promovarea securităţii energetice la nivel regional implică o mai bună valorificare a producţiei interne, inclusiv prin diversificarea surselor și rutelor de transport energetic.
• Din păcate pentru România, lipsa capacităţii de înţelegere și de promovare a interesului naţional de către PSD este mai mult decât vizibilă în această zonă. Deciziile din ultimii ani, întârzierile, amânările sine die ale unor proiecte majore au ajuns să vulnerabilizeze dezideratul de securitate energetică regională.
• Marea Neagră constituie o zonă de real interes prin prisma rezervelor de hidrocarburi identificate în zona maritimă off-shore.
• Exploatarea perimetrelor în condiţii „win-win” pentru stat și operatori și adăugarea acestor rezerve la producţia internă actuală ar repoziţiona ţara noastră în regiune și pe piaţa de profil. Nici această oportunitate nu a reușit să constituie, pentru PSD, proiect de interes naţional. În contextul în care energia nucleară reprezintă în prezent o componentă critică a mixului energetic în jumătate dintre statele membre UE, dezvoltarea capacităţilor Centralei de la Cernavodă con – tinuă să întârzie, iar investiţiile tangibile în cercetarea privind sistemele nucleare de generaţie IV au rămas doar la stadiul de promisiuni.
• Pentru toate acestea trebuie să existe răspunsuri coerente și responsabile, parteneriate stabile și transparente, profesionalism și intenţii onorabile. Din păcate pentru România, guverna – rea PSD a eșuat demult și în aceste privinţe. Companiile naţionale trebuie susţi – nute să devină actori regionali relevanţi, nu doar surse facile de supli – mentare a veniturilor la buget, care să alimenteze discreţionar clientela politică a partidului de guvernământ.
• Avem nevoie de coerenţă în promovarea și susţinerea proiectelor, pre – cum şi de crearea şi fructificarea unor mecanisme adecvate de atragere a investiţiilor .

Întărim rolul României în procesul decizional european

• Creșterea importanţei și a rolului României în procesul decizional european este un obiectiv important, la îndeplinirea căruia voi contribui constant. În acest sens, România va fi un partener credibil în grupul statelor membre care acţionează pentru consolidarea proiectului european.
• Pentru a atinge acest obiectiv, voi promova agenda investiţională și de creștere economică la nivelul UE, în contextul unei strategii europene de politică industrială pe termen lung.
• Voi continua să promovez, pe plan intern și la nivel european, competitivitatea și Piaţa Internă a Uniunii, ca mijloace de creștere a calităţii vieţii tuturor cetăţenilor europeni.
• Dimensiunea de apărare a Uniunii va fi consolidată prin susţinerea cooperării permanente (PESCO) și a altor iniţiative în domeniu, complementare cu NATO. România va susţine continuarea politicii de extindere, una dintre politicile de succes ale Uniunii.
• Statele candidate care îndeplinesc integral criteriile de aderare trebuie să poată deveni membre ale UE. Voi acţiona pentru consolidarea Politicii Europene de Vecinătate, un obiectiv foarte important pentru România.
• Voi promova o abordare strategică și ambiţioasă în regiune și voi sprijini cu fermitate parcursul european al Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei, cele trei state care au semnat acorduri de asociere și liber schimb cu UE.
• Voi pleda permanent, cu fermitate și convingere, pentru întărirea relaţiei transatlantice, inclusiv prin încheierea cu succes a negocierilor privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ și Investiţii, obiectiv cu beneficii considerabile pentru ambele părţi. pe plan internaţional în ceea ce privește revoluţia tehnologică și digitală.
• Având în vedere beneficiile incontestabile ale comerţului liber privind prosperitatea globală și dezvoltarea economică, voi continua să fiu un susţinător puternic al sistemului multilateral de comerţ, bazat pe reguli clare, sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
• În ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, voi acţiona pentru ca tranziţia globală către o economie cu emisii scăzute de carbon să facă parte din moștenirea pentru generaţiile viitoare, sprijinind în mod activ rolul de lider al Uniunii în demersurile la nivel global în domeniu.
• Interconectarea energetică europeană și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie sunt aspecte esenţiale ale asigurării securităţii energetice a Uniunii Europene.
• Voi continua să sprijin cu fermitate aceste obiective energetice majore şi rămân pe deplin angajat în a susţine finalizarea Uniunii Energetice a UE.
• Trebuie încurajată dezvoltarea industriei energiei regenerabile, esenţială pentru industria românească, rezilienţa sectorului energetic și crearea de locuri de muncă. Siguranţa cetăţenilor este un element crucial. Voi milita pentru adoptarea și implementarea unei po-

Politica de securitate naţională și de apărare a ţării

• Politica de securitate naţională şi de apărare a ţării este rezultatul unui proces care ţine de obligaţiile legale ale Președintelui României.
• Dar politica de securitate naţională şi de apărare a ţării nu poate fi expresia voinţei unei singure persoane, ci rezultatul unui efort colectiv, rezultat în urma consultării democratice cu specialiști și reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniu, precum și ai societăţii civile, mediului academic și partidelor politice.
• Existenţa unui dialog pe teme esenţiale care vizează deopotrivă societatea, statul și cetăţeanul, este o dovadă de netăgăduit a normalităţii.
• Din punct de vedere al securităţii, într-un context geopolitic dinamic și impredictibil, nu există decât un singur răspuns în faţa riscurilor, ameninţărilor și vulnerabilităţilor cu care ne confruntăm: continuitatea! Avem nevoie de continuitate în raporturile cu aliaţii și partenerii noștri externi, de continuitate în ceea ce privește angajamentele asumate de către România.
• Predictibilitatea în acţiuni ne consolidează statutul de ţară credibilă și reprezintă o resursă de încredere într-o regiune deosebit de complicată. Subsumat politicii de securitate naţională şi de apărare a ţării, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării și va fi supusă aprobării Parlamentului în termenul legal de 6 luni de la preluarea noului mandat de Președinte al României.
• Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării va opera cu același concept de securitate extinsă, introdus și definit în precedentul document.
• Dacă în trecut vorbeam despre securitate și apărare în termeni exclusiv militari, astăzi nu mai putem disocia aceste concepte de componentele de natură economică, socială, tehnologică și de mediu. Siguranţa și securitatea sunt mult mai mult decât simple noţiuni abstracte.
• Acestea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, acea stare de normalitate care înseamnă că fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează.