Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la finalul Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, că ”România este primul stat al Iniţiativei care organizează Summitul pentru a doua oară, după cel pe care l-am găzduit la Bucureşti, cu succes, în 2018, iar acest angajament al României reflectă convingerea noastră legată de importanţa politică a acestei platforme de dialog la nivel înalt şi transmite un nou semnal privind sprijinul strategic şi practic pe care îl acordăm Iniţiativei, care are o capacitate reală de a spori conectivitatea strategică europeană pe axa Nord-Sud”. Preşedintele a afirmat că atragerea de investiţii şi dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat cu actori internaţionali importanţi vor rămâne obiective esenţiale ale Iniţiativei, informează News.ro.
”Îmi face o deosebită plăcere să prezint rezultatele celei de-a VIII-a ediţii a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, pe care l-am găzduit astăzi. Salut prezenţa la această conferinţă de presă a Preşedintelui Poloniei, domnul Andrzej Duda, a Prim-ministrului Croaţiei, domnul Andrej Plenković, România, Polonia şi Croaţia fiind iniţiatori ai formatului, precum şi a Preşedintelui Lituaniei, domnul Gitanas Nausėda, care va găzdui următorul Summit, cel din 2024”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului a afirmat că ”România este primul stat al Iniţiativei care organizează Summitul pentru a doua oară, după cel pe care l-am găzduit la Bucureşti, cu succes, în 2018”.
”Acest angajament al României reflectă convingerea noastră legată de importanţa politică a acestei platforme de dialog la nivel înalt şi transmite un nou semnal privind sprijinul strategic şi practic pe care îl acordăm Iniţiativei, care are o capacitate reală de a spori conectivitatea strategică europeană pe axa Nord-Sud”, a arătat preşedintele.
”Am încheiat astăzi un Summit de succes, la care am adoptat decizii importante. Acestea privesc atât direcţiile viitoare de acţiune şi orientările necesare în noul context geopolitic, cât şi instrumentele practice, inclusiv financiare, ale Iniţiativei vizând consolidarea interconectărilor transfrontaliere prin infrastructura de transport, energie şi digitală. România a atins obiectivele propuse pentru Summit, acestea fiind transpuse în Declaraţia Comună pe care am adoptat-o. Ca urmare a deciziilor unanime de astăzi, mă bucur să pot anunţa includerea Greciei în Iniţiativă, care devine astfel al 13-lea stat participant. Este o decizie importantă, care indică atractivitatea Iniţiativei, dar şi potenţialul acesteia în agregarea eforturilor de dezvoltare a infrastructurii strategice din regiune”, a declarat Iohannis.
Preşedintele României a mai anunţat că Summitul a decis, totodată, prin consens al statelor participante la Iniţiativă, ”acordarea calităţii de stat participant asociat atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova”.
”Este o decizie extrem de relevantă, care confirmă plasarea acestor state pe calea integrării europene şi care permite includerea celor două ţări în proiecte majore de dezvoltare a infrastructurii şi coagularea de noi investiţii în regiune. Această decizie este expresia recalibrării relaţiei Iniţiativei cu vecinătatea sa strategică, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”, a ţinut să precizeze preşedintele.
Klaus Iohannis a menţionat că, după cum era de aşteptat, au reconfirmat astăzi şi cele două obiective esenţiale, permanente, ale Iniţiativei: reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiunea celor Trei Mări şi restul Uniunii Europene prin întărirea coeziunii în cadrul Uniunii, respectiv potenţarea contribuţiei regionale a Iniţiativei în procesul de consolidare a legăturilor transatlantice. ”Vreau să accentuez, o dată în plus, faptul că prezenţa economică a Statelor Unite ale Americii în regiune este un catalizator strategic pentru sporirea securităţii, pe toate dimensiunile. La lucrările de astăzi am explorat în detaliu şi modul prin care Iniţiativa poate răspunde obiectivului său primordial: creşterea interconectării transfrontaliere pe axa Nord-Sud europeană”, a afirmat şeful statului.
”Am decis continuarea acordării unei atenţii speciale domeniilor-fanion ale Iniţiativei: dezvoltarea infrastructurii de transport, de energie – cu accent asupra energiei verzi – şi, respectiv, a celei digitale. Subliniez că, în baza demersurilor României, securitatea cibernetică a figurat, în premieră, pe agenda discuţiilor, precum şi în Declaraţia Comună adoptată, ca temă importantă pentru asigurarea rezilienţei şi a securităţii în regiunea celor Trei Mări”, a ţinut să precizeze preşedintele.
Şeful statului a menţionat că ”un alt rezultat semnificativ al Summitului îl reprezintă susţinerea statelor participante pentru crearea unui Fond de Inovare al Iniţiativei”.
”Acest nou instrument, cu flexibilitate sporită, va fi complementar vehiculelor financiare deja existente, axându-se preponderent pe tehnologii avansate aplicate în domeniile prioritare ale Iniţiativei. O atenţie specială va fi acordată, şi pe mai departe, consolidării instrumentelor financiare asociate Iniţiativei, în special creării unui succesor al primului Fond de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, ale cărui baze au fost puse la precedentul Summit de la Bucureşti. Fondul înfiinţat după Summitul găzduit de România în 2018 a investit deja în proiecte din mai multe ţări, valoarea cumulată a acestora ajungând la 6 miliarde de euro”, a arătat Iohannis.
”De asemenea, atragerea de investiţii şi dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat cu actori internaţionali importanţi vor rămâne obiective esenţiale ale Iniţiativei. În acest scop, am actualizat lista proiectelor prioritare strategice, prima astfel de listă fiind lansată tot cu prilejul primului Summit de la Bucureşti în 2018. România organizează mâine şi o nouă ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei, devenit, de la ediţia din 2018, un instrument-cheie. Forumul va contribui decisiv la coagularea investiţiilor şi a parteneriatelor în regiune, deci la creşterea economică a acesteia. Toate acestea sunt rezultate remarcabile pentru Iniţiativă, la care România a contribuit activ pe parcursul ultimului an, când a fost la conducerea Iniţiativei”, a mai spus Klaus Iohannis.
Preşedintele a urat mult succes Lituaniei în organizarea Summitului de anul viitor. ”Sunt convins că sub conducerea domnului Preşedinte Nausėda vor fi continuate şi consolidate pe mai departe rezultatele obţinute sub mandatul României”, a completat Iohannis.
România oferă o rută principală de export pentru cerealele ucrainene
Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că România oferă o rută principală de export pentru cerealele ucrainene și că va continua să sporească exporturile pe calea ferată şi şosele.
”România oferă o rută principală de export pentru cerealele ucrainene, de când a început războiul au trecut pe la noi aproape 25 de milioane de tone, au fost exportate prin România, din Ucraina. Este de departe cea mai importantă rută de export”, a spus preşedintele.
Şeful statului a precizat că ne-am confruntat cu multe dificultăţi pentru că logistica noastră nu era pregătită pentru exportul de asemenea dimensiuni.
”Am reuşit să schimbăm lucrurile foarte rapid, să oferim condiţii foarte bune, chiar şi fără taxe, pentru Ucraina. Evident, atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre reprezintă o problemă foarte mare pentru că este vorba de un act ilegal de război, a ataca ţinte civile şi infrastructură civilă, dar, într-un fel, va încetini exporturile ucrainene. Vom spori utilizarea celorlalte rute, vor continua transporturile maritime, ucrainene, prin apele teritoriale române”, a spus el.
”Vom continua să sporim exporturile pe calea ferată şi şosele şi prin acestea vom împiedica o foamete globală pentru că, aşa cum se ştie, Ucraina este unul dintre cei mai importanţi producători de cereale din lume”, a mai precizat şeful statului.
Declaraţie comună a liderilor: Reiterăm condamnarea războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei
Preşedinţii şi reprezentanţii la nivel înalt ai celor douăsprezece state participante la Iniţiativa celor Trei Mări (I3M) au adoptat, miercuri, în cadrul summitului de la Bucureşti, o declaraţie comună în care reiterează condamnarea războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei şi reafirmă importanţa platformei pentru consolidarea rezilienţei regiunii prin îmbunătăţirea conectivităţii, potrivit Agerpres.
“Reafirmăm importanţa Iniţiativei pentru consolidarea rezilienţei regiunii prin îmbunătăţirea conectivităţii. După un an şi jumătate, de la începutul războiului brutal de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi de la tulburările geopolitice pe care acesta le-a generat, a fost dovedită validitatea conceptului I3M şi urgenţa punerii în aplicare a obiectivelor sale”, se arată în declaraţia liderilor.
Aceştia reiterează condamnarea războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei.
“Ne reafirmăm sprijinul de neclintit pentru Ucraina, suveranitatea şi integritatea teritorială ale acesteia, în faţa consecinţelor devastatoare ale războiului Rusiei împotriva ţării şi a poporului său. Reiterăm faptul că Rusia trebuie să îşi retragă imediat şi necondiţionat toate forţele militare şi echipamentele din Ucraina. Ne menţinem angajamentul de a oferi sprijin continuu Ucrainei, atât timp cât va fi necesar. Subliniem faptul că toţi cei care au comis crime de război şi alte crime foarte grave, inclusiv crima de agresiune în Ucraina, vor fi traşi la răspundere. Ne angajăm să jucăm un rol-cheie în reconstrucţia Ucrainei, ţinând seama în mod corespunzător de toate eforturile depuse la nivelul UE şi la nivel internaţional”, se menţionează în document.
Liderii participanţi la I3M recunosc eforturile depuse de Republica Moldova pentru a rezista presiunilor tot mai mari, într-o realitate geopolitică şi geoeconomică schimbată în mod dramatic, şi salută această ţară ca stat participant asociat la I3M, alături de Ucraina.
“Aşteptăm cu interes consolidarea şi diversificarea cooperării noastre în cadrul unor proiecte comune pentru a promova interconectarea strategică în regiunea I3M şi cu vecinii din Europa de Est, facilitând astfel integrarea acestora în UE. Salutăm, de asemenea, acordarea statutului de ţară candidată la UE Ucrainei şi Republicii Moldova. Recunoaştem angajamentul şi eforturile substanţiale ale Ucrainei şi Republicii Moldova de a îndeplini condiţiile necesare în procesul de aderare la UE şi încurajăm ambele ţări să continue pe calea reformelor, inclusiv pe baza recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Vom continua să sprijinim aceste ţări pe calea aderării lor la UE”, se mai precizează în declaraţie.
Liderii recunosc potenţialul I3M de a completa politicile UE în ceea ce priveşte aducerea Balcanilor de Vest, a Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei mai aproape de UE, pe baza meritelor şi a valorilor comune, inclusiv prin implicarea acestor ţări în implementarea proiectelor de infrastructură regională ale I3M, investind astfel în interconectivitate, în extinderea coridoarelor UE în domeniul energiei, al transporturilor, al tehnologiei digitale şi al telecomunicaţiilor şi în accelerarea tranziţiei verzi.
“Salutăm, de asemenea, acordarea statutului de ţară candidată la UE Bosniei şi Herţegovina şi desfăşurarea primelor Conferinţe Interguvernamentale cu Albania şi Macedonia de Nord. Reiterăm un mesaj puternic de sprijin şi încurajare a aspiranţilor la UE pentru continuarea reformelor pe calea aderării la UE”, mai indică sursa citată.
Preşedinţii şi reprezentanţii la nivel înalt ai ţărilor participante la I3M subliniază importanţa dezvoltării cooperării în cadrul Iniţiativei cu partenerii strategici – Comisia Europeană, Statele Unite ale Americii şi Republica Federală Germania şi încurajează creşterea rolului acestora în realizarea obiectivelor comune ale Iniţiativei.
Aceştia reafirmă că o consolidare a rezilienţei infrastructurii cu dublă utilizare în regiune, pentru o mobilitate civilă şi militară sporită pe axa Nord-Sud, în conformitate cu Planul de acţiune al UE privind mobilitatea militară, reprezintă un obiectiv politic, precum şi o investiţie responsabilă în viitorul nostru sigur.
De asemenea, liderii subliniază faptul că implicarea şi sprijinul financiare al SUA în punerea în aplicare a proiectelor strategice de conectivitate regională sunt esenţiale în actualul mediu geopolitic, acţionând ca un factor crucial pentru succesul interconectării strategice, al diversificării energetice şi al realizării generale a obiectivelor I3M.
Aceştia invită toate părţile interesate să coopereze în vederea atragerii mijloacelor financiare necesare pentru punerea în aplicare proiectelor strategice ale I3M.
Liderii recunosc în document existenţa a numeroase oportunităţi de investiţii atractive în portofoliul 3SIIF şi succesul Fondului de Investiţii iniţial.
“Încurajăm cu tărie crearea unui vehicul financiar succesor, bazat pe succesul predecesorului său şi alţi sponsori de bază ai 3SIIF să se alăture, ca acţiune rapidă de atenuare a provocărilor macroeconomice din regiune, direcţionând investiţiile către un fond de infrastructură succesor, orientat spre investiţii verzi, şi continuând să atragă resurse pentru finanţarea unei game vaste de proiecte în întreaga regiune I3M. De asemenea, luăm act de intenţia de a lansa un Fond de Inovare I3M care ar putea răspunde nevoilor crescânde de investiţii în proiecte inovatoare transfrontaliere, ar putea să aloce mai multe investiţii în progrese tehnologice şi să consolideze ecosistemul de inovare din întreaga regiune I3M, în conformitate cu priorităţile europene pentru o tranziţie economică durabilă şi avansată din punct de vedere tehnologic”, se mai precizează în document.
Liderii reafirmă angajamentul de a lucra împreună pentru conectivitate în domeniul ştiinţei, al educaţiei, al tehnologiei şi al inovării, pentru a asigura o dezvoltare viitoare mai durabilă pentru regiunea Iniţiativei celor Trei Mări.
“Ne exprimăm disponibilitatea de a dezvolta proiecte inovatoare pentru o infrastructură regională rezilientă, inclusiv cu invitaţii speciali, precum şi de a contribui pe bază de voluntariat la finanţarea tehnologiilor şi la implementarea surselor regenerabile de energie, aşa cum sunt acestea reflectate în Declaraţiile Comune ale Summiturilor anterioare”, se menţionează în declaraţia comună.
Liderii se angajează să consolideze rezilienţa şi securitatea cibernetică a regiunii pentru a sprijini dezvoltarea interconectărilor de infrastructură strategică şi a reţelelor şi serviciilor digitale între ţările I3M.
“În cadrul acestui proces, vom susţine şi promova în mod activ principiile unui mediu deschis, sigur, stabil, accesibil şi paşnic în domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, precum şi regulile, normele şi principiile unui comportament responsabil al statelor în spaţiul cibernetic”, se arată în document.
În document este salutată participarea la nivel înalt la summit şi la Forumul de Afaceri I3M de la Bucureşti a partenerilor strategici ai I3M – Comisia Europeană, Statele Unite ale Americii şi Republica Federală Germania – precum şi a invitaţilor speciali: Franţa, Republica Elenă, Republica Moldova, Japonia, Republica Turcia, Ucraina, Regatul Unit, precum şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. De asemenea, liderii salută sprijinul acordat viziunii şi obiectivelor operaţionale urmărite de I3M din partea unor ţări ca Franţa, Japonia, Republica Turcia şi Regatul Unit, precum şi a unor instituţii şi întreprinderi publice şi private din regiunea I3M şi din afara acesteia.
Liderii salută Republica Elenă în calitate de cel de-al 13-lea stat participant la I3M.
