Kremlinul a reacționat marți cu răceală la avertismentele lansate în ajun de Donald Trump la adresa președintelui rus Vladimir Putin cu privire la Ucraina, afirmând că recente decizii ale președintelui SUA și ale NATO vor fi interpretate de către Kiev ca un semnal pentru continuarea războiului, relatează Reuters și AFP, citate de Agerpres.
Trump – stând alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Biroul Oval – a anunțat luni noi livrări de arme pentru Ucraina și a amenințat că va impune tarife secundare ‘usturătoare’ de 100% beneficiarilor de exporturi rusești, cu excepția cazului în care se va ajunge la un acord de pace în termen de 50 de zile.
‘Declarațiile președintelui SUA sunt foarte serioase. Unele dintre ele sunt adresate personal președintelui Putin’, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ‘Desigur, avem nevoie de timp pentru a analiza ceea ce s-a spus la Washington’, a spus el, adăugând că ‘dacă președintele Putin va considera necesar, el va comenta’.
‘Se pare că această decizie luată la Washington, în țările NATO și direct la Bruxelles va fi percepută de Kiev nu ca un semnal în favoarea păcii, ci ca un semnal de continuare a războiului’, a criticat Peskov în timpul briefingului său zilnic, potrivit AFP.
Rusia, a declarat Dmitri Peskov, așteaptă ‘propuneri din partea ucraineană’ pentru o a treia rundă de discuții, după două sesiuni fără prea multe rezultate la Istanbul. ‘Rămânem pregătiți’, a spus el. Data pentru cea de-a treia rundă de negocieri între Ucraina și Rusia nu a fost pentru moment stabilită, remarcă AFP.
Putin, care a vorbit cu Trump la telefon de cel puțin șase ori în acest an, nu a comentat încă public remarcile lui Trump.
Dar alți doi înalți responsabili ruși au fost însă mult mai direcți. Fostul președinte Dmitri Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Moscovei nu-i pasă de ‘ultimatumul teatral’ al lui Trump, în timp ce un diplomat rus de rang înalt, Serghei Riabkov, a sugerat că a da ultimatumuri Moscovei este inacceptabil și inutil, conform Reuters.
Trump, care spune că vrea să fie considerat drept un ‘pacificator’, a afirmat că dorește să pună capăt războiului, pentru care spune că SUA au cheltuit deja 350 de miliarde de dolari, însă s-a declarat ‘dezamăgit’ de Putin.
Donald Trump și-a exprimat în special frustrarea din cauza faptului că ‘discuțiile’ cu Putin despre pace au fost adeseori urmate de atacuri ale Rusiei asupra marilor orașe ucrainene și a indicat că Washingtonul dorește să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului prin trimiterea de mai multe arme Ucrainei.
‘Nu vreau să spun că e un asasin, dar e un tip dur’, a spus Trump despre Putin, referindu-se la fostul președinte american Joe Biden, care l-a numit pe liderul rus ‘ucigaș’ într-un interviu din 2021.
Potrivit Financial Times, Trump ar fi încurajat în mod privat Ucraina să-și intensifice loviturile în profunzimea teritoriului rus, mergând până într-acolo încât l-a întrebat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski dacă ar putea lovi Moscova dacă SUA i-ar furniza arme cu rază lungă de acțiune.
Trump a declarat pentru BBC că ‘nu a terminat’ cu Putin și că este de părere că un acord de pace în Ucraina este posibil.
Putin a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul țării între separatiștii susținuți de Moscova și forțele ucrainene. Statele Unite afirmă că 1,2 milioane de oameni au fost răniți sau uciși în război.
La Moscova, televiziunea de stat și-a deschis marți buletinele informative cu subiectul înaintării trupelor ruse în Ucraina, unde controlează puțin sub o cincime din teritoriu, și cu un atac al unei drone ucrainene asupra Rusiei, soldat cu 18 răniți.
Kommersant, unul dintre cele mai respectate ziare din Rusia, l-a evocat pe ‘Iulius Cezar’ al lui William Shakespeare în titlul de pe prima pagină pentru a sugera o trădare: ‘Și tu, Trump – principalul pacificator în conflictul ucrainean – te-ai alăturat ‘partidului războiului‘?!’.
Putin a declarat în repetate rânduri că este gata să facă pace – dar în condițiile sale – și că nu are rost să se discute despre o încetare a focului până când nu sunt stabilite detaliile despre cum ar arăta eventuala pace. Kremlinul respinge orice fel de încetare a focului prelungită, întrucât consideră că aceasta ar permite forțelor ucrainene să se înarmeze.
La Washington, un oficial de la Casa Albă a declarat că intenția lui Trump este de a impune ‘tarife de 100% Rusiei’ și sancțiuni secundare altor țări care cumpără petrol din Rusia dacă nu se ajunge la un acord de pace în 50 de zile.
‘Putem aplica sancțiuni secundare’, a spus Trump. ‘Vorbim probabil despre 100% sau ceva de genul acesta. Am putea aplica tarife secundare fără Senat, fără Cameră, dar ceea ce lucrează acestea ar putea fi, de asemenea, foarte bun’, a spus președintele american.
Optzeci și cinci din cei 100 de senatori americani au cosemnat un proiect de lege care i-ar da lui Trump puterea de a impune tarife vamale de 500% oricărei țări care ajută Rusia.
China, India și Turcia sunt principalii cumpărători de țiței rusesc, iar Rusia este al doilea mare exportator de petrol din lume.
Beijingul, care a declarat marți că China și Rusia trebuie ‘să-și consolideze sprijinul reciproc’, a criticat o ‘coerciție care nu duce nicăieri’ venită din partea Washingtonului.
Donald Trump a anunțat luni că echipamente militare ‘în valoare de mai multe miliarde de dolari’, în special sisteme de apărare antiaeriană Patriot, vor fi livrate Ucrainei.
Aceste echipamente vor fi achiziționate de membrii europeni ai NATO. Rutte a precizat că Germania, Regatul Unit, Finlanda, Canada, Norvegia, Suedia și Danemarca se vor număra printre țările care le vor cumpăra. Danemarca și Țările de Jos au declarat marți la Bruxelles că sunt pregătite să participe la planul lui Donald Trump. Dar rămâne de văzut cât timp le va lua țărilor europene să expedieze aceste arme Ucrainei, vizată zilnic de atacuri rusești, notează Reuters.
Cum se împletește războiul dronelor cu tehnicile din jocurile video, pe frontul din Ucraina
