Ucraina prioritizează menținerea pozițiilor în regiunea rusă Kursk, pe măsură ce Rusia continuă să avanseze în Donbas, notează Novaia Gazeta Europa.
<< În timp ce trupele ucrainene sunt forțate să cedeze mai mult teritoriu forțelor ruse în Donbas, Kievul continuă să își valorifice avantajul în regiunea rusă Kursk din vest, pe care a ocupat-o parțial din august, conștient de valoarea sa ca posibilă monedă de schimb în viitoarele negocieri de pace tot mai inevitabile.
Rusia a reușit să schimbe temporar cursul în regiunea Kursk în timpul toamnei, trimițând până la 11.000 de soldați nord-coreeni pentru a o ajuta să recupereze teritoriul aflat sub control ucrainean, dar recâștigarea controlului asupra întregii regiuni a rămas, totuși, dificil de realizat. În același timp, estimările indică deja aproximativ 3.000 de victime nord-coreene — aproximativ 300 de morți și 2.700 de răniți — de la desfășurarea lor în octombrie, conform unui raport al Serviciului Național de Informații din Coreea de Sud (NIS), de luni.
În ziua precedentă, NIS a confirmat, de asemenea, capturarea a doi soldați nord-coreeni de către Forțele Armate ale Ucrainei (AFU) în regiunea Kursk, adăugând că unul dintre soldații capturați a raportat niveluri „considerabile” de pierderi în rândul trupelor nord-coreene. Serviciul de Securitate al Ucrainei a publicat sâmbătă imagini cu soldații capturați, în care unul dintre prizonieri a spus că superiorii săi i-au zis că unitatea sa participă la un exercițiu de instruire.
Expertul militar ucrainean Ivan Stupak a declarat pentru Novaia Gazeta Europa că soldații nord-coreeni capturați sunt probabil recruți simpli, fără acces la informații semnificative. În timp ce unul dintre ei și-a exprimat speranța de a fi schimbat într-un schimb de prizonieri cu Rusia, celălalt a indicat că dorește să rămână în Ucraina. „Poate că va putea să se apropie de alți soldați nord-coreeni și să-i convingă să se predea, decât să fie trimiși în această mașină de tocat carne”, sugerează Stupak.
Nu este clar unde au fost capturați nord-coreenii, dar este probabil ca acest lucru să fi avut loc în timpul recentei avansări bruște a Forțelor Armate ale Ucrainei (AFU) în regiune, pe care au anunțat-o la începutul lunii ianuarie, iar obiectivele acesteia au fost descrise de expertul militar israelian David Sharp drept „dificil de explicat pe deplin”.
„Se pare că ucrainenii au dorit să-i surprindă pe ruși și să obțină un avantaj local”, a spus Sharp, menționând însă că până acum AFU nu a reușit să câștige teritorii semnificative în regiune sau să cucerească noi așezări în cadrul noii lor ofensive.
„Este clar că armata ucraineană nu a făcut progrese semnificative în ofensiva din ianuarie.”
„Este clar că armata ucraineană nu a făcut progrese semnificative în ofensiva din ianuarie”, este de acord Stupak, adăugând că principalul obiectiv al ultimei avansări a fost „să arate că Putin este slab, că Ucraina nu doar se poate apăra, dar poate și ataca”, creând un nou val de locuitori dislocați din regiunea Kursk și „dând poporului ucrainean ceva de care să fie fericit”.
Un alt scop al operațiunii ar fi putut fi perturbarea strategiei Rusiei în regiunea Kursk, unde trupele sale avansau spre orașul Sudja, aflat sub controlul Kievului, și amenințau să taie o cale rutieră cheie care duce spre regiunea Sumi a Ucrainei, folosită pentru a aproviziona unitățile AFU, a continuat Stupak.
Avansul brusc în regiunea Kursk ar fi putut, de asemenea, să servească pentru a distrage atenția armatei ruse de la alte părți ale frontului — mai exact, din Donbas, unde trupele ruse se apropie de orașul strategic Pokrovsk, care este acum „punctul fierbinte” de pe întregul front, cu până la 300 de ciocniri înregistrate în zonă în fiecare săptămână, conform lui Stupak.
Armata rusă a avansat, de asemenea, un kilometru întreg în orașul de pe câmpul de luptă Ceasov Iar și și-a continuat avansul spre Torețk, ambele orașe fiind acum practic sub control complet rus, potrivit analiștilor militari ucraineni DeepState.
Dacă Rusia reușește să avanseze mai departe în regiune și să formeze un „triunghi” între Ceasov Iar, Drujkivka, la vest, și Pokrovsk, la nord-vest de cele două, ar putea reuși să înconjoare mii de soldați AFU care luptă în Donbas, iar aceștia vor fi forțați să se predea dacă aprovizionarea este întreruptă, a spus Stupak.
Cu toate acestea, Sharp nu crede că AFU se află într-un pericol semnificativ de a fi înconjurată în această zonă a frontului, deoarece, în opinia sa, Rusia pur și simplu nu dispune de forțele necesare pentru a pătrunde atât de adânc în apărarea ucraineană.
Totuși, forțele ucrainene ar putea să se afle într-un real pericol de a fi înconjurate în apropiere de Pokrovsk, unde rușii avansează din mai multe direcții, notează Sharp. Dacă Rusia reușește să taie Pokrovsk de la liniile sale de aprovizionare, unitățile AFU desfășurate acolo vor fi forțate să se predea. El a subliniat, de asemenea, că este puțin probabil ca soarta să se schimbe în favoarea Ucrainei, cu excepția cazului în care aceasta mobilizează noi rezerve pentru a lupta în zonă.
„Rusia pur și simplu nu dispune de forțele necesare pentru a pătrunde atât de adânc în apărarea ucraineană”.
Deocamdată, se pare că Kievul prioritizează menținerea teritoriilor rusești din regiunea Kursk în fața apărării propriilor teritorii din Donbas, observă Sharp, adăugând că Ucraina probabil speră să folosească regiunea Kursk ca monedă de schimb în eventualele negocieri cu Donald Trump, a cărui învestitură ca președinte al SUA va avea loc săptămâna viitoare.
Deși ucrainenii nu vor pătrunde probabil mai adânc în regiunea Kursk prea curând, prezența lor în regiune va rămâne un punct de presiune semnificativ pentru Kremlin, subliniază Stupak, chiar dacă el pune la îndoială cât de multă greutate poate avea Kursk în orice posibile negocieri.
„Este greu de imaginat ca pământul cucerit să fie schimbat cu o fâșie de teritoriu ucrainean ocupat comparabilă”, spune el, adăugând că Kremlinul poate chiar să nu considere „500 de kilometri pătrați de teritoriu rus ca un argument serios în disputa respectivă”. >>
