Prin sistarea livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova la 1 ianuarie, Rusia a creat o criză economică fără precedent în partea separatistă a țării ocupată de Kremlin, în Transnistria, scrie Kyiv Independent.
Se impune o întrebare firească: va supraviețui regiunea separatistă, ocupată de Rusia din 1992, fără gazul rusesc?
Gazul rusesc gratuit a fost coloana vertebrală a economiei Transnistriei și a asigurat conservarea regiunii separatiste și independența sa de facto față de Republica Moldova.
Unii susțin că criza gazului ar putea duce la prăbușirea politică a Transnistriei și la reintegrarea în R. Moldova, ceea ce ar da o lovitură influenței regionale a Rusiei.
Însă analiștii spun că reintegrarea Transnistriei este puțin probabilă, deoarece ar fi prea dificil de realizat, ar putea provoca agresiunea Rusiei împotriva Chișinăului sau ar destabiliza R. Moldova prin creșterea ponderii alegătorilor pro-ruși. Ei susțin că R.Moldova nu a făcut niciun pas în această direcție în mod intenționat.
„Există mult prea multe forțe și actori în Republica Moldova prin intermediul cărora Federația Rusă va încerca să împiedice un eventual efort de reunificare a țării și de reintegrare a Transnistriei”, a declarat Kyiv Independent Ion Manole, directorul think-tank-ului moldovean Promo-LEX.
„Scopul acestei crize este de a destabiliza Republica Moldova și de a o aduce sub controlul total al Rusiei, și nicidecum de a pierde controlul asupra regiunii transnistrene”.
Un scenariu mai probabil este că Rusia se va folosi de actuala criză a gazului și a electricității pentru a destabiliza însăși R. Moldova și pentru a încerca să readucă la putere partidele pro-ruse în viitoarele alegeri parlamentare care vor avea loc în a doua jumătate a anului 2025.
Nu mai există gaz gratis
Chișinăul nu mai cumpără gaz rusesc din 2022, dar Transnistria a continuat să primească gaz din Rusia până la 1 ianuarie 2025. Sistarea livrărilor de gaze la 1 ianuarie a venit după decizia Ucrainei de-a opri tranzitul de gaze rusești, inclusiv livrările către R. Moldova, și din cauza datoriei R. Moldova pentru livrările de gaze.
Transnistria a achiziționat efectiv gaze în mod gratuit – un instrument politic pe care Rusia l-a folosit pentru a menține regiunea sub controlul său. Potrivit Moldovagaz, o filială a gigantului rus Gazprom, facturile neplătite ale regiunii separatiste pentru gazele rusești se ridică la peste 10 miliarde de dolari.
Datoria separată a Chișinăului pentru livrările de gaze rusești se ridică la 709 milioane de dolari, potrivit Gazprom. Cu toate acestea, guvernul moldovean recunoaște doar o datorie de 8,6 milioane de dolari, citând audituri financiare.
La 28 decembrie, Gazprom a declarat că își va întrerupe livrările de gaze către R. Moldova la 1 ianuarie din cauza datoriei. Pe 9 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat vina pe Ucraina și Moldova pentru criza gazului din Transnistria.
Aproximativ 1 500 de clădiri înalte din Transnistria nu aveau încălzire și apă caldă la 4 ianuarie, iar aproape 72 000 de locuințe rămăseseră fără gaz, a declarat liderul nerecunoscut al Transnistriei, Vadim Krasnoselski.
Încetarea livrărilor de gaze rusești prin Ucraina a oprit, de asemenea, toate activitățile industriale din Transnistria, a declarat la 2 ianuarie Serghei Obolonik, prim-vicepreședinte al guvernului autoproclamat al Transnistriei.
În ciuda crizei, Transnistria a respins oferta Chișinăului de a ajuta regiunea să cumpere gaz din Europa, a declarat Vadim Cheban, CEO al Moldovagaz, la 3 ianuarie.
În schimb, Transnistria se așteaptă ca Gazprom să reia livrările de gaze naturale, a spus Cheban.
Din punct de vedere tehnic, Rusia poate furniza Transnistriei gazele sale prin conducte care trec prin Turcia, Bulgaria și România, însă astfel de livrări ar trebui să fie aprobate de Chișinău.
Și teritoriul neocupat al R. Moldova a fost, de asemenea, afectat de criză, deoarece anterior cumpăra energie electrică de la centrala electrică Cuciurgan din Transnistria, care folosea gaz rusesc drept combustibil. Ca urmare a întreruperii livrărilor de gaz, prețurile la energia electrică în R. Moldova sunt în creștere.
Impactul asupra Transnistriei
Analiștii spun că este posibil ca criza să provoace nemulțumiri în Transnistria, dar, din cauza lipsei de opoziție, criza nu va avea consecințe politice majore în interiorul regiunii ocupate.
„Indiferent cât de nemulțumită ar fi populația, aceasta nu va duce la o creștere a ratingurilor opoziției, deoarece, în esență, nu există o opoziție reală în Transnistria”, a declarat pentru Kyiv Independent Serhîi Gerasimciuk, expert în R. Moldova și România la think-tank-ul ucrainean Prism.
Anatolîi Dirun, un analist politic din Transnistria stabilit în prezent la Chișinău, a declarat, de asemenea, că „nu există opoziție politică sau forțe politice alternative (în regiunea separatistă) care ar putea critica actuala conducere”.
„În acest moment, este dificil să vorbim despre eventuale schimbări politice”, a adăugat el.
Reintegrarea în R. Moldova
Criza energetică din Transnistria a provocat speculații potrivit cărora este însăși în joc supraviețuirea entității controlate de Rusia și că aceasta ar putea fi forțată să se reintegreze în R. Moldova la un moment dat în viitor.
„Oamenii din Transnistria își dau seama că așa-numitul „guvern” de la Tiraspol nu poate asigura nevoile de bază, cum ar fi încălzirea, gazul sau electricitatea”, a declarat pentru Kyiv Independent Eugen Muravschi, expert asociat la organizațiile de supraveghere WatchDog MD și CPR-Moldova, cu sediul la Chișinău. „Firește, va apărea întrebarea: atunci care este rostul acestui regim?”
El a susținut că „situația este o mare lovitură pentru credibilitatea și legitimitatea regimului de la Tiraspol, dar și pentru narațiunea Rusiei ca protector de încredere”.
Manole a declarat pentru Kyiv Independent că „în absența unui coridor direct (care să lege Rusia de Transnistria), posibilitățile Federației Ruse de a controla și influența în continuare Republica Moldova prin regiunea transnistreană s-au diminuat de la anexarea Crimeii de către Rusia și au dispărut practic odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022”.
În ciuda acestui fapt, analiștii susțin că reintegrarea Transnistriei în Republica Moldova este puțin probabilă.
„Întrebările legate de reintegrare nu sunt luate în considerare în prezent. Pe termen scurt, este puțin probabil ca criza să declanșeze vreo schimbare politică”, a declarat pentru Kyiv Independent Victoria Nemerenco, coordonator de program la Institutul pentru Politici și Reforme Europene din Moldova.
Manole a mai spus că R. Moldova nu este pregătită „să reintegreze Transnistria, deoarece în ultimii 2-3 ani Rusia a avut grijă să reactiveze o altă sursă de instabilitate în sudul Republicii Moldova (Găgăuzia), în timp ce în țară există numeroase grupuri care susțin deschis Federația Rusă și eforturile sale de a ocupa Ucraina și implicit ulterior Republica Moldova”.
Guvernul pro-occidental ar putea fi reticent față de reintegrarea Transnistriei, deoarece aceasta ar crește dramatic ponderea alegătorilor pro-ruși în alegeri.
„În teorie, acestea sunt circumstanțe potrivite pentru a da startul procesului de reintegrare”, a declarat Muravschi.
„Problema este că autoritățile de la Chișinău nu par să aibă un plan în acest sens, par preocupate doar de gestionarea crizei, nu de transformarea ei într-o oportunitate. Pe scurt, această criză zguduie regimul de la Tiraspol, dar nu îl va răsturna neapărat fără mai multă inițiativă din partea guvernului moldovean.”
Dirun a mai spus că „există discuții între colegii de la Chișinău că acest lucru ar putea duce la prăbușirea (Transnistriei), dar acest lucru nu se va întâmpla”.
Invazie rusească?
Un motiv pentru care reintegrarea este puțin probabilă este că ar putea duce la un atac economic sau chiar militar rusesc. Cu toate acestea, Rusia se va confrunta, de asemenea, cu dificultăți dacă va decide să lanseze o operațiune militară reală.
Jamie Shea, analist în domeniul apărării și securității la Chatham House, a declarat pentru Kyiv Independent că „Rusia este astăzi pe deplin angajată în estul Ucrainei și în încercarea de a împinge forțele ucrainene afară din regiunea Kursk”.
„Așadar, ar trebui probabil să își oprească operațiunile cel puțin pentru o perioadă pentru a invada și ulterior a ocupa R. Moldova, deși această țară este mult mai mică și cu o capacitate defensivă mult mai redusă decât Ucraina”, a adăugat el.
El a mai spus că trupele rusești desfășurate în prezent în Transnistria „nu sunt antrenate și echipate pentru operațiuni ofensive și nu ar fi capabile să acționeze împotriva restului Moldovei fără întăriri semnificative”.
Rusia are doar 1 700 de soldați în Transnistria, în timp ce armata Transnistriei cuprinde aproximativ 7 500 de soldați.
De asemenea, ar fi dificil pentru Rusia să mute trupe în Moldova, deoarece nu controlează nicio zonă ucraineană adiacentă țării, cum ar fi regiunea Odesa.
„Rusia ar trebui, de asemenea, să transporte trupele pe calea aerului, iar avioanele de transport ar putea fi cu ușurință doborâte de apărarea aeriană a Ucrainei sau deasupra Mării Negre”, a declarat Shea. „Ar fi o întreprindere periculoasă să deplasezi forțe terestre și avioane rusești pe teritoriul ucrainean într-o situație de război”.
El a adăugat că, în locul unei invazii directe, Rusia ar putea „să folosească grupuri pro-ruse din interiorul Moldovei și Transnistriei pentru a destabiliza țara și a organiza violențe și tulburări”.
Muravschi a mai spus că „atâta timp cât Rusia nu avansează pe frontul sudic din Ucraina și nu obține o punte terestră spre Transnistria, ar fi foarte dificil pentru ei să organizeze o operațiune militară împotriva Moldovei”.
Destabilizarea
Analiștii susțin că, mai degrabă decât să folosească forța militară, este mai probabil ca Rusia să folosească criza gazului și a electricității din R. Moldova pentru a destabiliza situația politică din republică și a ajuta grupurile pro-Kremlin să câștige viitoarele alegeri parlamentare, care sunt programate în a doua jumătate a anului 2025.
Autoritățile moldovenești, observatorii independenți și oficialii din UE și SUA au indicat o campanie de influență care implică rețele criminale și grupuri politice legate de Rusia. Parlamentarii moldoveni au susținut că Moscova a cheltuit milioane de dolari pentru a-l finanța pe Alexandr Stoianoglo, un candidat pro-rus care a pierdut în fața președintei pro-occidentale Maia Sandu în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie.
Simultan cu alegerile, R. Moldova a organizat un referendum privind adăugarea aspirației țării de a adera la UE în Constituția sa, 50,35% dintre alegători susținând acest demers, iar 49,65% votând împotrivă.
Majoritatea alegătorilor care locuiesc în R. Moldova au votat împotriva lui Sandu și a modificării constituției, iar victoriile strânse au fost obținute datorită sprijinului moldovenilor care locuiesc în străinătate, care reprezintă aproape 15% din totalul alegătorilor înregistrați.
„De ce ar avea nevoie Moscova (de o operațiune militară) acum, dacă poate obține o victorie electorală, iar Moldova să cadă în mâinile Kremlinului?” a declarat Gerasimciuk.
El a mai spus că Rusia ar putea „alege un candidat capabil să negocieze cu Gazprom pentru a restabili livrările de gaze”.
„În mod firesc, cu astfel de promisiuni, întărite de semnale fără echivoc din partea Moscovei, orice politician sau forță politică ar putea obține sprijinul populației vulnerabile social și astfel să-și îmbunătățească rezultatele în alegerile parlamentare”, a adăugat Gerasimciuk.
„În astfel de condiții, R. Moldova riscă să cadă în haosul guvernării, cu un președinte slăbit care se va baza pe un parlament instabil, ceea ce ar putea duce la o criză socio-economică prelungită”, a adăugat el. „În această situație, integrarea europeană va fi exclusă”.
Muravschi a declarat că „partidele pro-ruse susțin că această criză este rezultatul «rusofobiei» guvernului” și „promit o aprovizionare sigură cu energie ieftină din Rusia dacă ajung la putere”.
El a adăugat că „popularitatea partidului proeuropean aflat la putere se erodează de ani de zile, iar criza energetică nu îl ajută”.
„În acest moment, pare imposibil ca partidul Maiei Sandu să păstreze singur o majoritate parlamentară la următoarele alegeri”, a spus Muravschi. „Scopul Rusiei este clar să destabilizeze situația din Moldova, să submineze guvernul și să ajute partidele pro-ruse să câștige alegerile parlamentare.”
Nemerenco a mai spus că „dependența energetică a fost istoric unul dintre instrumentele-cheie ale Rusiei pentru a exercita presiuni, iar criza actuală oferă Moscovei o oportunitate de a exploata vulnerabilitățile Moldovei”.
„Creșterea prețurilor la energie și insecuritatea aprovizionării ar putea afecta în mod direct veniturile gospodăriilor și nivelul de trai, sporind frustrarea publică; iar președintele, precum și guvernul proeuropean, ar putea deveni astfel vulnerabile la învinuiri, chiar dacă criza provine din factori externi”, a spus ea.
