Invincibil de un deceniu, Viktor Orban se confruntă cu sancționarea la urne fără precedent a derivei autoritare și a degenerării etice a regimului său. Victoria opoziţiei în Budapesta şi marile oraşe maghiare deschide speranța pentru legislativele din 2022. Pentru a-și păstra puterea, premierul ungur va juca în forță cartea naționalistă, exploatând intens centenarul Tratatului de la Trianon. Iar agitația sa internațională ar putea afecta România, așa cum i s-a întâmplat și Ucrainei, scrie într-o analiză Horia Blidariu, expert LARICS pe probleme europene.
2020 a fost declarat de Parlamentul Ungariei ”Anul solidarității naționale”, pentru a comemora o sută de ani de la semnarea Tratatului de pace ”care a destrămat teritoriul Ungariei istorice şi în urma căruia o treime din naţiunea maghiară a ajuns sub autoritatea unor state străine”, conform hotărârii. Parlamentul de la Budapesta ”sprijină organizarea de evenimente, comemorări, realizarea de materiale educaţionale şi filme, atât în Ungaria, cât şi în rândul maghiarilor care trăiesc în Bazinul Carpatic sau în lume, care ajută la conştientizarea sentimentului de unitate a maghiarilor”.
„Memorialul Trianon: un monument al revizionismului maghiar”
În acest spirit, la patru zile de la alegerile pierdute de partidul lui Orban în alegerile locale din Budapesta și alte 10 din primele 23 de orașe maghiare (cu peste 30.000 locuitori), la Budapesta a fost dezvelită o plăcuță memorială, dedicată unui general american care, chipurile, ar fi împiedicat transportul în România al ”comorilor aflate la Muzeul Național al Ungariei”, după cum relatează agenția maghiară de presă MTI. ”Benedek Varga, directorul general al MNM a amintit: pe 5 octombrie 1919, Muzeul Naţional al Ungariei a traversat cele mai periculoase momente ale sale, deoarece în faţa clădirii au apărut camioanele armatei române, pentru a transporta o mare parte a colecţiei”. Ar fi intervenit intervenit, însă, salvator, generalul Harry Hill Bandholtz (1864-1925), reprezentantul SUA (între august 1919 și februarie 1920) la Misiunea Militară Interaliată din Ungaria. Personajul e controversat încă din epocă, din cauza unor poziții publice pe care le-a retractat.
În fapt, autoritățile militare române ceruseră muzeului să predea bunurile de patrimoniu jefuite din muzeele transilvane de către trupele austro-ungare în cursul retragerii din 1918. Urmare a protestelor României, generalul și-a retractat declarațiile, iar la 17 martie 1920 Departamentul de Stat a trimis o Notă Verbală către Legația României la Washington, precizând că generalului Bandholtz i-au fost atribuite „opinii gratuite și fără consimțământul său”. A fost, însă, suficient pentru ca Horthy să dispună, în 1936, ridicarea unei statui dedicate generalului care, prin controversatele sale aserțiuni, furnizase muniție anti-românească. Marginalizată sub comuniști, statuia e dublată de acum de plăcuța memorială dezvelită de un regim politic care preia tezele revizioniste ale lui Horthy, în contextul comemorării unui secol de la semnarea Tratatului de la Trianon.
Manifestările de acest fel vor culmina cu inaugurarea, la 4 iunie 2020, de ziua semnării Tratatului, a unui monument-gigant lângă Parlamentul maghiar, sub forma unei rampe lungi de 100 metri (semnificând cei 100 de ani de la ”tragedia maghiară”) și lată de 4 metri, pe ai cărei pereți vor fi inscripţionate denumirile celor 13.000 de localităţi ale așa-zisei Ungarii istorice, la capătul pomelnicului fiind amplasat un cub de granit în care va arde permanent o flacără. ”Memorialul Trianon: un monument al revizionismului maghiar” – așa l-a descris platforma Hungarian Spectrum a unor universitari maghiari, care denunță ”întoarcerea la revizionismul interbelic” și ”crearea unor iluzii nostalgice”, ”provocatoare la adresa guvernelor și popoarelor învecinate”.
În paralel, la București, un proiect de lege privind declararea zilei de 4 iunie ca zi festivă a Tratatului de la Trianon a fost retrimis la comisiile de specialitate, votul final fiind amânat până după înlocuirea guvernului.
Expansiunea economică în Ardeal
Între timp, Ungaria a sesizat Consiliul Europei pe tema artificialei dispute privind cimitirul internaţional al eroilor de la Valea Uzului și, pe de altă parte, a extins programul de subvenții acordate, de acum, fermierilor maghiari din aproape toată Transilvania, nu doar în așa-numitul Ținut Secuiesc. Ministerul român de Externe ”a atras atenția părții ungare că acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional, și că în consecință astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimțământul părții române și fără vreo discriminare în funcție de criteriul etnic”.
Proiectul este gestionat în România de Fundația Pro Economica din Târgu Mureș, finanțată de guvernul Ungariei, iar în februarie 2018 un secretar de stat din Ministerul maghiar de Externe i-a mulțumit public lui Liviu Dragnea, ”fără suportul căruia programul n-ar fi fost posibil”. La 14 octombrie a.c., fundația a anunțat că 4929 de fermieri din Ţinutul Secuiesc vor primi, în total, aproximativ 20 de miliarde de forinţi (60,3 milioane de euro), în urma apelului de proiecte lansat în cadrul Programului de dezvoltare economică. În ciuda protestelor Bucureștiului, este foarte probabilă extinderea programului la nivelul întregului Ardeal, conform voinței guvernului ungar.
E de așteptat ca aceste linii ofensive să se amplifice în urma pierderii primăriei Budapestei de către partidul lui Orban, înfrângere comparată frecvent de presa internațională cu pierderea de către Erdogan a Istanbulului, în alegerile locale din acest an. Nu întâmplător, cei doi lideri naționalist-autoritari recurg la agresivitate externă, poziționându-se ca puteri regionale, pentru a compensa pierderile electorale.
Recul intern, ofensivă externă
Rămâne de văzut în ce măsură scandalul sexual de la Gyor, care a afectat scorul Fidesz în alegerile din 13 octombrie, va șubrezi și pe termen lung suportul față de regimul Orban al electoratului conservator, puternic atașat valorilor familiei. Pentru că, în ciuda difuzării imaginilor șocante ale orgiei cu prostituate și droguri de pe un yacht de lux pe Adriatica, Zsolt Borkai a fost reales primar la Gyor, unde conduce fără întrerupere din 2006. Fostul gimnast, campion olimpic la Seul în 1988, a câștigat alegerile la limită, cu numai 0,5% avans (641 de voturi), iar apoi a demisionat din Fidesz. Dar mediul urban sancționase deja derapajul scandalos, în pofida controlului guvernamental asupra presei, dând opoziției unite primăriile din mari orașe precum Miskolc, Szeged, Pécs, Eger, Dunaújváros, Szombathely și Tatabanya.
Iar noul primar al Budapestei (care concentrează 20% din populația țării), ecologistul pro-european Gergely Karacsony (44 de ani, politolog și, până la aceste alegeri, primar al unui sector al capitalei) – învingător cu 50,6 % contra fidelului lui Orban, primarul în funcție din 2010 încoace, Istvan Tarlos (71 de ani, votat acum de 44,2 %) – se profilează ca principal rival al premierului ungar.
E de observat, în acest context, ce impact va avea agitația externă a lui Viktor Orban, zonă în care este în mod evident decis să marșeze. Miercuri îl va primi pe Putin la Budapesta, acum zece zile s-a întreținut cu Erdogan la Baku, în marja Consiliului Turcic (din care Ungaria, în mod curios, vrea să facă parte), iar acum două săptămâni l-a vizitat pe Macron la Élysée.
Deocamdată, pe liderul maghiar nu-l avantajează dezvăluirea, în urma vizitei sale din mai la Casa Albă, că l-ar fi îndemnat pe Trump să adopte o poziție ostilă Ucrainei, Orban acționând în acest sens în tandem cu Putin, conform mărturiei oficiale a diplomatului George Kent. Analiștii străini remarcă implicarea prim-ministrului maghiar în relația americano-ucraineană, în condițiile în care Kievul refuză ucrainenilor posibilitatea dublei cetățenii, spre deosebire de România și Serbia și, desigur, spre nemulțumirea Budapestei, care acuză constant Ucraina de nerespectarea drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia (unde reprezintă 12,65% din populația regiunii).
Acum un an, Ucraina l-a declarat persona non grata pe consulul Ungariei de la Beregovo şi l-a invitat să părăsească ţara în 72 de ore, pe fondul tensiunilor legate de eliberarea ilegală de paşapoarte ungureşti unor cetăţeni ucraineni de etnie maghiară. „Sperăm că partea ungară se va abţine pe viitor de la măsuri inamicale în direcţia Ucrainei şi că oficialii ungari nu vor încălca legislaţia ucraineană”, a avertizat atunci Kievul. Riposta Budapestei a venit prin stimularea atitudinii negative a lui Trump față de Ucraina.
România are, așadar, toate motivele să fie în gardă în relația cu o Ungarie tot mai agresivă.
