Pastorul reformat Laszlo Tokes a declarat, joi, la Timişoara, că Revoluţia a fost fructul solidarităţii româno-maghiare. Tokes a menţionat că, la începutul anilor ’90, s-a discutat ca data de 16 Decembrie să devină Ziua Naţională a României, însă ”cealaltă dată a câştigat majoritatea”, o dată care ”nu ne uneşte, ci ne dezbină”, notează News.ro.
În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc, joi, la Timişoara, pastorul reformat Laszlo Tokes a subliniat că Revoluţia de la Timişoara, din Decembrie 1989 a fost fructul solidarităţii româno-maghiare.
”În spiritul Asociaţiei 15 Decembrie, ziua solidarităţii româno-maghiare, la forumul de astăzi vom privi înapoi, la începuturi, demonstrând că Revoluţia, într-un fel, a fost fructul solidarităţii româno-maghiare şi a început în ziua de 15 decembrie, o zi care are simbolica ei, datele, de altfel, au simbolica şi mesajul lor. Să ne gândim numai la ziua de 1 Decembrie care pentru români înseamnă altceva decât pentru maghiari. Chiar de aceea, ungurilor nu le place că această dată nu ne uneşte, ci ne dezbină, contrar cu această zi a sărbătorii naţionale a românilor. Ştiţi că în ’90 au fost propuneri ca Ziua Naţională a României să fie pusă la 16 Decembrie, în mod greşit că 15 Decembrie a fost începutul, dar, totuşi, opoziţia românească s-a gândit la simbolica zilei de 16 Decembrie, ca fiind o dată care ne uneşte pe toţi cetăţenii României. E păcat că cealaltă dată care a câştigat majoritatea voturilor din Parlamentul României. S-a hotărât în acceptarea datei de 1 Decembrie 1918. Dealtfel respectăm şi luăm la cunoştinţă cu solidaritate că aceasta este Ziua Naţională a României şi acceptăm această dată, dar, după părerea noastră ar fi fost mult mai bine să se accepte această zi de unitate româno-maghiară, ceea ce reprezintă 15-16 Decembrie”, a declarat Laszlo Tokes.
Pastorul reformat a dezvăluit că va propune două proiecte de cercetare a Revoluţiei din Decembrie 1989.
”Voi propune la Forumul de astăzi ca asociaţia noastră să formeze un comitet şi să accepte două proiecte de cercetare privind începuturile solidarităţii româno-maghiare care a ţinut foarte scurt timp şi care s-a prelungit într-un dialog efervescent româno-maghiar care s-a prelungit în anii ’90. Apoi voi propune un alt proiect de cercetare privind cum s-a distrus acest spirit al Timişoarei, spiritul solidarităţii româno-maghiare, în mod voit, prin metodele securităţii. Vrem să demonstrăm prin aceste două proiecte cât de mult am câştigat prin solidaritatea româno-maghiară fară precedent până atunci şi cât am pierdut prin distrugerea acestui spirit care se continuă prin valuri anti-maghiare din istoria post-revoluţionară a Românei. E păcat că naţional-comunismul a supravieţuit şi este voinţa Asociaţiei noastre unitară să reîntoarcem la acest spirit al Timişoarei un spirit care este în relaţie cu spiritul transilvănean, acel spirit al pluralismului cultural”, a declarat Tokes.
Laszlo Tokes a ţinut să precizeze şi de ce le-a cerut oamenilor care s-au adunat în 15 Decembrie 1989 în faţa Bisericii Reformate din Timişoara, să plece acasă.
”Aş vrea să clarific o stare de fapte pe margine căreia mi se fac reproşuri, mi se spune că de ce i-am trimis acasă pe cei care s-au adunat în apărarea mea în 1989, parcă aş fi făcut o eroare că nu mi-am asumat spiritul revoltei împotriva dictaturii. Eu am fost foarte mândru în acele zile când nu numai enoriaşii mei, ci toată suflarea timişoreană s-a adunat şi ne-au sprijinit în cauza noastră dreaptă, a mea, a bisericii mele. Ne-a unit dorinţa de libertate. Eram mulţumit şi mândru în suflet că această manifestaţie de simpatie s-a produs şi am fost recunoscător faţă de oameni, dar pe de altă parte am simţit întreaga răspundere faţă de aceşti oameni. I-am trimis acasă să le apăr siguranţa vieţii lor”, a explicat pastorul.
În seara zilei de 15 Decembrie 1989 mai mulţi timişoreni s-au adunat în faţa Bisericii Reformate din Piaţa Maria, din Timişoara, pentru a-l susţine pe pastorul Laszlo Tokes care urma să fie mutat de la Timişoara, în urma declaraţiilor pe care acesta le-a făcut la o televiziune din Budapesta (Ungaria).
Lucrători ai Securităii de atunci au încercat arestarea enoriaşilor care vegheau asupra Bisericii Reformate care era şi reşedinţa pastorlui, iar încet-încet numărul oamenilor adunaţi în Piaţa Maria a crescut, totul transformându-se ulterior în Revoluţia Română din 1989 în care numai la Timişoara aproape 100 de persoane au murit şi alte peste 300 au fost rănite.
