La un an de la înființare, această nouă structură de anchetă a deschis numeroase investigații și a dus la arestarea preventivă a unui fost ministru croat pentru deturnare de fonduri europene, scrie Le Monde.
<< Istoria construcției europene va aminti că acesta a fost chiar primul condamnat al noului parchet european. Pe 22 noiembrie 2021, un fost primar al unui orășel din estul Slovaciei a fost condamnat la trei ani de închisoare și o interdicție de cinci ani în funcții publice pentru tentativă de delapidare. Sumele implicate au fost limitate – 93.000 de euro, nici măcar folosite pentru că actele false au fost depistate la timp – iar cazul a fost foarte simplu: fostul primar a pledat vinovat.
Dar cu această condamnare, ale cărei detalii precum identitatea condamnatului nu pot fi încă dezvăluite, potrivit dreptului slovac, Parchetul European a dovedit că este în sfârșit pe picioare. „A fost un caz foarte simplu, dar cred că vom avea dosare mai complexe care vor fi trimise în instanță din 2022”, promite Juraj Novocky, procurorul slovac din cadrul acestei instituții care își propune să elimine frauda transfrontalieră în materie de TVA și fonduri europene în cele 22 de țări UE care fac parte din aceasta. De exemplu, el investighează în prezent suspiciuni de corupție într-un proiect de securitate cibernetică în valoare de 50 de milioane EUR, finanțat de UE. O investigație care privește în mod direct anteriorul guvern slovac.
Apărută pentru prima dată în 1997, ideea unui procuror centralizat care să lupte împotriva fraudei cu fonduri UE a întârziat să prindă contur. Însă, după ani de discuții alimentate de multiplicarea scandalurilor de corupție îngropate de instanțele naționale uneori sub presiune, procurorul european și-a început în sfârșit activitatea la 1 iunie 2021. Mai bine zis procuroarea, căci este vorba de o femeie, Laura Codruta Kövesi, în vârstă de 48 de ani, o curajoasă magistrată româncă anticorupție, cea care a preluat șefia acestei noi instituții cu sediul la Luxemburg.
Imperturbabilă chiar și în fața celor puternici
Înconjurată de un procuror din fiecare țară membră, fiecare asistat de cel puțin doi procurori delegați cu sediul în capitala lor națională, doamna Kövesi și-a lansat acțiunile cu vigoare. O adevărată vedetă națională în lupta împotriva corupției, în țara de origine, această fostă baschetbalistă aplică la nivel european metodele care au făcut-o cunoscută în România. Întâi de toate, statisticile – impresionante. Potrivit acesteia, la începutul lunii decembrie, Parchetul European a examinat deja 2.500 de rapoarte și a deschis 500 de cercetări penale, la un prejudiciu adus bugetului european estimat la 5 miliarde de euro.
Apoi, se arată imperturbabilă chiar și cu cei mai puternici. Călătorind la începutul lunii decembrie la Ljubljana, capitala Slovenei, ea a avertizat guvernul premierului naționalist, Janez Jansa, care a încercat să împiedice activitatea sa în această mică țară balcanică blocând timp de câteva luni numirea procurorilor naționali care să asiste. „Nu m-am născut ieri, am trăit deja tot felul de atacuri, intimidări și trucuri pentru a reduce independența sistemului judiciar”, a amintit ea în fața camerelor, înainte de a saluta „curajul și determinarea magistraților sloveni”. După o lungă confruntare, în cele din urmă l-au făcut pe domnul Jansa să dea înapoi, numidu-i, la începutul lunii decembrie, pe cei doi procurori.
Odată cu această numire, Parchetul European este complet și poate acționa în sfârșit cu toți cei 22 de membri ai săi. Deși „super-procuror al Europei”, Kövesi nu se va putea apleca totuși asupra țării în care corupția și declinul statului de drept sunt cel mai strâns legate: Ungaria. Precum autoritățile poloneze, premierul naționalist, Viktor Orban (în cazul căruia mulți apropiați s-au îmbogățit în condiții dubioase grație fondurilor europene, în ultimii ani) refuză categoric să facă parte din această instituție a justiției europene. Nici Danemarca, Irlanda și Suedia nu participă.
Dacă a avut grijă să amintească, într-un interviu acordat cotidianului elvețian Neue Zürcher Zeitung, că „nicio țară din Europa nu este curată” și că „nu există mai multă corupție în Europa de Est decât în Europa de Vest”, doamna Kövesi știe că acțiunea ei este de asemenea o modalitate de a lupta împotriva eșecurilor în privința statului de drept observate în mai multe țări ex-comuniste, în ultimii ani. În România, pe când era șefa Procuraturii anticorupție, investigațiile ei asupra liderului partidului socialist aflat pe atunci la guvernare, au provocat, la rândul lor, atacuri fără precedent asupra justiției. Ea a ajuns chiar să fie concediată, în condiții care au fost contestate, în 2018.
Se impune fără a sta după justiția locală
Chiar dacă frauda TVA presupune sume mult mai mari, cetățenii europeni se așteaptă mai întâi la acțiuni împotriva „peștilor mari”, adică a numeroșilor oficiali guvernamentali suspectați de deturnare de fonduri europene în ultimii ani, din România, Cehia, Slovacia sau Bulgaria. Cu toate acestea, deși oficial eliberat de sub tutela națională, Parchetul European rămâne dependent, în amonte, de serviciile naționale de anchetă, din lipsa unei forțe de poliție proprii. Iar în aval, de instanțele naționale, care rămân singurele în măsură să pronunțe sentințe.
Cum funcționează zilnic acest parchet european? „Primim rapoarte și, în funcție de natura cazurilor, decidem ce ține de noi sau de serviciile noastre naționale”, a declarat procurorul slovac Juraj Novocky. Buna funcționare presupune relații bune cu procurorii și poliția locală. În Bulgaria, doamna Kövesi s-a plâns deja că procurorul aprig contestat îi trimite doar „dosarele mici”. Dar o altă țară arată că și Parchetul European știe să se impună fără să aștepte instanțele locale. Pe 10 noiembrie, procurorii croați ai instituției au arestat-o pe fostul ministru al Fondurilor Europene, Gabrijela Zalac, în urma unei anchete privind supra-facturarea software-ului de management pentru ministerul său, care fusese finanțat de UE.
La 42 de ani, doamna Zalac este primul politician guvernamental care a fost plasat în arest preventiv de către Parchetul European. Acest membru al HDZ, partidul conservator aflat la putere, se afla încă în închisoare la sfârșitul lunii decembrie. „Am scris despre acest caz în urmă cu doi ani și nu s-a întâmplat nimic”, a spus jurnalistul Andrej Dimitrijevic, care a dezvăluit toate detaliile cazului pe site-ul Telegram, în noiembrie 2019. „Sistemul de justiție croat avea toate elementele, dar nu a făcut nimic”, a spus el, convins acum că „parchetul european va putea scoate la lumină cazurile de corupție acoperite de către aprchetul anticorupție croat”. Această arestare a stârnit o controversă aprinsă în Croația cu privire la inacțiunea sistemului de justiție local și a forțat guvernul croat și procurorii să vină cu justificări – lucru, însă, dificil. Cazul Zalac a devenit primul simbol al schimbărilor generate de Parchetul European. >>
VIDEO | Trebuie să știi. Ce s-a întâmplat, important, în România și în lume
