Zeci de activiști pentru democrație sunt aruncați în închisoare pentru până la un deceniu, notează The Economist.
<< Discutabil este însuși faptul de a fi fost comisă vreo infracțiune. O altă chestiune fiind dacă pedeapsa aplicată este rezonabilă. Pe 19 noiembrie, judecătorii din cel mai mare proces privind securitatea națională, din Hong Kong, au condamnat 45 de activiști la pedepse cuprinse între patru și zece ani de închisoare. Cei încarcerați fac parte dintr-un grup de 47 de personalități pro-democrație, cunoscut sub numele de „Hong Kong 47”, care au fost arestați în 2021 pentru organizarea unor alegeri primare neoficiale în scopul selectării candidaților pentru legislativul local. Paisprezece dintre inculpați au fost găsiți vinovați în luna mai pentru conspirație la subversiune. Treizeci și unu își recunoscuseră deja vina. Doi au fost achitați. Întreaga speță a fost criticată pe scară largă ca fiind una motivată politic.
Planul pentru alegeri primare desfășurate înaintea scrutinului programat pentru septembrie 2020, era probabil unul legal atunci când l-au conceput activiștii. De asemenea, era inteligent. În loc să împartă voturile pro-democrație într-un sistem deja manipulat pentru a fi împotriva lor, aceștia sperau să prezinte o listă unică de candidați. Dacă tabăra lor ar fi câștigat majoritatea, plănuiau să respingă bugetul guvernului și, astfel, să o forțeze pe șefa executivului de atunci, Carrie Lam, să demisioneze.
Activiștii erau încurajați de protestele masive pro-democrație care zguduiseră orașul în 2019. Totuși, până la momentul desfășurării alegerilor primare, situația din Hong Kong s-a schimbat dramatic. Între timp, pandemia de Covid-19 pusese capăt demonstrațiilor publice. Iar cu doar câteva zile înainte de alegerile primare – care au atras 600.000 de alegători din cei 4,5 milioane ai Hong Kong-ului – guvernul central de la Beijing a impus asupra orașului o lege draconică de securitate națională. Sub această lege au și fost arestați cei 47 din grupul „Hong Kong 47”.
În cele din urmă, pandemia i-a oferit guvernului o scuză pentru a amâna alegerile generale pe care se temea că le-ar putea pierde. Dar asta, a susținut guvernul, nu diminua gravitatea infracțiunilor comis de activiști. Grupul amenința să „distrugă grav întreaga societate”, a afirmat John Lee, șeful securității la acea vreme; între timp, Lee a înlocuit-o pe Lam în funcția de șef al executivului. Conform prevederilor din legea securității naționale, inculpații nu au fost judecați de un juriu, ci de judecători special desemnați – aleși de Lee.
Judecătorii l-au numit pe Benny Tai, un amabil profesor de drept, „creierul” planului pentru alegerile primare. El a primit cea mai lungă pedeapsă: 10 ani, redusă de la 15 pentru că și-a recunoscut vinovăția. Joshua Wong, tânărul simbol al protestelor pro-democrație din 2014, a procedat la fel și a fost condamnat la patru ani și opt luni. Gwyneth Ho, însă, nu și-a recunoscut vinovăția. Jurnalista devenită politiciană a devenit faimoasă când a transmis în direct atacurile unor bande asupra protestatarilor, în 2019, în timp ce poliția privea nepăsătoare. Ea a fost condamnată la șapte ani. (Cei mai mulți dintre activiști au petrecut deja patru ani în închisoare așteptând procesul.)
Pedepsele au atras, rapid, critici din străinătate. America a declarat că activiștii au fost „închiși pentru participarea pașnică la activități politice normale”, în timp ce Uniunea Europeană a numit condamnările „o altă lovitură fără precedent împotriva libertăților fundamentale, a participării democratice și a pluralismului” din Hong Kong. Totuși, există și voci care consideră că activiștii au primit pedepse prea blânde. Chris Tang, șeful securității din Hong Kong, a sugerat că guvernul analizează posibilitatea de a face apel împotriva unor sentințe, în speranța de a le înăspri. Într-un proces legat de securitate, „autorii principali” sunt pasibili de pedeapsa cu închisoarea pe viață.
Pe parcursul procesului, sute de oameni au stat la coadă toată noaptea pentru a obține un loc în sala de judecată, sugerând un nivel latent de sprijin pentru mișcarea pro-democrație. Totuși, legea securității naționale, adoptată în 2020, și o nouă lege trecută anul acesta au insuflat o anumită teamă în rândul liberalilor din Hong Kong. Dacă odinioară ar fi scandat cântece de protest sau ar fi fluturat pancarte în fața unui proces de acest fel, de data aceasta nu s-a manifestat nicio formă de dizidență. Mulți dintre susținătorii democrației sunt pesimiști că spiritul din 2019 mai poate fi redobândit.
Pe termen scurt, este puțin probabil ca starea lor de spirit să se îmbunătățească. Pe 20 noiembrie, s-a reluat procesul lui Jimmy Lai. Lai, acuzat de sedițiune și de complot cu forțe străine, este cel mai faimos deținut din Hong Kong. Fost mogul media și susținător generos al cauzelor anti-comuniste, Lai, în vârstă de 76 de ani, este ținut în izolare de mai bine de trei ani. Prietenii săi spun că s-a resemnat cu ideea de a muri în închisoare – iar adevărata sa crimă, la fel ca a grupului „Hong Kong 47”, este sprijinirea democrației. >>
