Luna care a scuturat planeta. Cum ni s-au transformat viețile în câteva zile

Sursa: Pexels

Modul nostru de viață s-a schimbat fundamental în mai puțin de o lună, dar revenirea la „normal” va dura mult mai mult, constată și avertizează Axios, într-un material care portretizează o lună pe care omenirea nu o va mai privi niciodată la fel în calendar – martie.

  • Un raport OMS de la 1 martie arăta un număr de 7.169 de cazuri de coronavirus în afara Chinei. Doar șapte țări înregistrau la acel moment mortalitate. Numărul total al deceselor, cu tot cu cele din China, era sub 3.000.
  • Singurii europeni plasați în carantină erau locuitorii a 10 orașe din nordul Italiei.
  • Spectatorii încă se îmbulzeau la meciuri pe stadioane, baruri erau pline, lumea toată mergea la muncă.
  • Piețele bursiere dădeau unele semne, pe măsură ce prognozele viitoarei furtuni deveneau tot mai întunecate, dar viața în Europa și America de Nord a continuat la fel de normal.
  • În 2 martie, știrile se concentrau pe acordul de pace afgan, alegerile israeliene, criza refugiaților din Siria. Coronavirusul apărea marginal.
  • Între timp, numărul cazurilor, pe plan mondial, a ajuns acum la un milion.
  • În Spania, care nu a înregistrase niciun deces la 1 martie, au murit 4.249 doar în ultimele cinci zile.
  • Italia are aproximativ la fel de multe decese în fiecare oră, cât avea toată Europa în urmă cu o lună.
  • SUA au de trei ori mai multe cazuri decât avea întreaga lume la 1 martie și de peste 30 de ori mai mult decât existau în afara Chinei.
  • Cererile de intrare șomaj au fost săptămâna trecută de 33 de ori mai mari decât cele înregistrate cu o lună în urmă.
  • 9 din 10 copii din întreaga lume sunt fără școală, potrivit UNESCO.

Aprilie va fi mult mai rău

  • În timp ce bilanțul zilnic al deceselor pare să se fi stabilizat, în orașe precum Milano și Madrid, în New York și Londra continuă să numărul crește rapid, spre culmi terifiante.
  • Există cu siguranță țări și regiuni care încă nu au înregistrat focare semnificative, dar vor ajunge acolo până la 1 mai.
  • Cetățenilor din țările cel mai puternic afectate li s-a oferit între timp puțină claritate cu privire la momentul în care vor putea reveni la ceva ce se apropie de viața pe care o duceau acum o lună.
  • Danemarca este un exemplu care dă speranțe. Premierul Mette Frederiksen spune că eforturile de atenuare a răspândirii coronavirusului au fost eficiente, iar țara poate acum să ia în considerare redeschiderea, în etape, după Paștele catolic (12 aprilie).
  • Frontierele vor rămâne închise pentru a evita reapariția epidemiei prin cazuri de import, iar vârstnicilor li se va cere în continuare să se autoizoleze,. Însă școlile și locurile de muncă s-ar putea redeschide și funcționa cu orare eșalonate, pentru a limita aglomerările în transportul public.
  • Dar chiar și locuri precum Taiwan și Hong Kong, care s-au numărat printre focarele inițiale pe plan mondial, rămân în alertă. Ele au recurs la monitorizarea locuitorilor prin instrumente de înaltă tehnologie, pentru a implementa măsurile de carantină. Aproape nicăieri nu au fost redeschis școlile.
  • Între timp, primul val încă e pe tendință de creștere în SUA și Europa, dar experții avertizează deja asupra valurilor ce vor urma.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here