Impactul pandemiei COVID-19 asupra burselor mondiale a generat o migrație a acțiunilor pe piața creditelor, iar asta ar putea deveni o mare problemă, se arată într-o analiză din Vanity Fair. Wall Street este acum locomotiva acestui trend.
Coronavirusul amenință cu blocarea unor întregi economii, iar până acum scenariul cel mai sumbru este acela că actuala pandemie este un „bilet gratuit” spre o nouă recesiune. Un semnal de alarmă în acest sens îl trage comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, care spune că UE alunecă spre o contracție de 2,5%.
„Suntem în război cu virusul. Un război economic”, a subliniat tranșant oficialul european.
Nu suntem în 2008, dar ne îndreptăm „repede” spre 2008
Pe măsură ce COVID-19 paralizează sectoare întregi din economiile naționale, marii jucători bursieri se vor „buluci” pe piața de credite. Dar aici se ascunde un pericol.
„Dacă întreprinderile nu pot avea acces la capitalul de care au nevoie pentru a finanța salariile, pentru a-și plăti facturile, pentru a finanța noi proiecte sau pentru a funcționa zilnic, atunci consecințele economice devin grave. Dacă companiile cu datorii nu pot refinanța acea datorie cu banii băncilor sau ai investitorilor publici, atunci consecințele economice devin grave. Dacă companiile nu pot emite noi datorii la rate de dobândă acceptabile sau la orice dobândă, atunci consecințele economice devin grave. Dacă piețele de credit îngheață, așa cum s-a întâmplat în toamna anului 2008, așa cum s-a petrecut și în cei aproximativ trei ani după ce, în 1989, Citibank nu a reușit să sindicalizeze împrumutul care urma să fie utilizat pentru a finanța achiziția de management a United Airlines, atunci consecințele economice devin grave”, scrie în analiza din Vanity Fair William D. Cohan.
Nu suntem încă în acel punct, susține publicistul specializat în finanțe, „dar ne îndreptăm în această direcție, și o facem repede”.
William D. Cohan mai notează că, potrivit surselor sale de pe Wall Street, „companiile de tot soiul caută acum să reducă liniile de credit” – desigur, o măsură prevăzătoare, dar care poate servi drept un „indicator principal al nervozității financiare și economice”. Iar această nervozitate extremă poate aluneca oricând spre înghețarea creditelor.
De exemplu, înainte de-a se prăbuși în urmă cu doisprezece ani, compania de investiții bancare Bear Stearns și-a redus „în întregime facilitățile sale de credit”, iar giganți precum Boeing, Hilton și Wynn Resorts „își vor reduce (acum – n.r.) liniile de credit, potrivit rapoartelor la începutul acestei săptămâni”.
Bloomberg scria recent că marile companii cu capital privat, precum Grupul Blackstone și Grupul Carlyle, încurajau unele companii din portofoliu lor să-și reducă urgent liniile de credit.
Există însă o diferență față de 2008
Totuși, criza care ne paște acum va fi oarecum diferită de cea din 2008, susține Cohan. „Aceea a fost provocată de o defecțiune sistemică în rândul băncilor de pe Wall Street care alcătuiau inima sistemului capitalist. Făcuseră greșeala bancară clasică de a se împrumuta pentru perioade scurte de timp și de a acorda împrumturi pe perioade lungi de timp. Au făcut asta și au continuat să facă asta – deoarece finanțarea pe termen scurt este în general, dar nu întotdeauna, mai ieftină decât finanțarea pe termen lung”, argumentează acesta.
De data asta, suntem însă în altă paradigmă. Datorită reformelor întreprinse după momentul 2008, băncile de pe Wall Street sunt acum mult mai bine capitalizate. Altfel spus, „vestea bună este că în prezent sistemul bancar este mult mai sigur decât era în urmă cu doisprezece ani”.
Băncile din umbră
Numai că riscul „nu dispare doar pentru că nu se află acum adăpostit în băncile de pe Wall Street”. La ora actuală, riscul stă ascuns în ceea ce bancherii de pe Wall Street numesc sistemul „shadow banking”, care se află în interiorul jucătorilor financiari „mai puțin reglementați”. Aceștia vând și cumpără pachete de împrumuturi sau „alte tipuri de creanțe riscante”.
„Aceste companii, despre care cei mai mulți nu au auzit, au nume precum Ares Capital Corporation, Antares Capital, Golub Capital și Owl Rock Capital, care au cumpărat și vândut acel fator de risc pe care Wall Street a încercat să îl împiedice prin regulatorii săi. Există, de asemenea, și fonduri mari de credit care au luat formă în interiorul a diverse firme cu capital privat și fonduri speculative. Și ei sunt jucători pe această piață”, subliniază autorul.
Contextul de acum, aflat sub spectrul pandemiei, este un teren fertil pentru acest sistem de „shadow banking”. „Clienții de pe Wall Street caută ajutorul lor (al firmelor mai puțin reglementate – n.r.) pentru a obține capital din sistemul bancar din umbră, chiar dacă acestea percep tarife mai mari decât sunt obișnuite companiile să plătească”, scrie William D. Cohan.
Metoda este următoarea: o companie aflată pe marginea prăpastiei obține o refinanțare pe două direcții – 1) un credit „senior”, mai puțin riscant, de la o bancă reglementată de pe Wall Street; 2) un credit „junior”, mult mai riscant, pus la dispoziție de o bancă din umbră, de către un fond speculativ sau de un fond de acțiuni.
Rămâne de văzut ce se va întâmplat în momentul în care COVID-19 îi va lovi în plin și pe acești jucători „marginali”.
Furtună pe bursele europene
Acţiunile tranzacţionate pe bursele europene au scăzut luni dimineaţă cu peste 8%, pe fondul extinderii pe continent a pandemiei de coronavirus, iar măsurile dramatice de politică monetară adoptate de băncile centrale globale nu au ajutat la calmarea îngrijorărilor cu privire la un şoc economic.
Bursa japoneză a închis şedinţa de luni în scădere cu 2,46%, în timp ce
bursa sud-coreeană a înregistrat un declin de 3,19%.
„Problema investitorilor este că nu se cunoaşte încă impactul
economic al epidemiei – o lună, un an – şi cât de mult vor scădea cheltuielile
consumatorilor”, a apreciat analistul Rick Meckler, de la Cherry Lane
Investments în New Jersey.
Rezerva Federală a SUA (Fed) a redus duminică dobânda de
referinţă cu un punct procentual, aproape de zero, a atenuat reglementările
pentru bănci şi a lansat un program masiv de relaxare cantitativă, în
încercarea de a proteja cea mai mare economie mondială de efectele negative ale
pandemiei.
Şi băncile centrale din Japonia, Australia şi Noua Zeelandă
au adoptat propriile măsuri, dar nu au putut stopa declinul pieţelor bursiere.
Cele mai recente date din China arată că producţia
industrială a înregistrat în primele două luni din acest an cel mai
semnificativ declin din ultimii 30 de ani, deoarece efectele negative ale
pandemiei şi măsurile stricte luate pentru a ţine sub control răspândirea
virusului au perturbat semnificativ a doua mare economie mondială.
