Lupta UE cu corupția doboară guverne

Sursa: colaj BeFunky

„Pentru cei îngrijorați de sănătatea democrației europene, ieșirile din scenă au fost cu atât mai binevenite cu cât au fost atât de neașteptate. După un deceniu în care guvernele populiste au subminat statul de drept și au modelat statul în avantajul lor, în Europa Centrală și de Est, doi lideri acuzați că au manipulat sistemul politic au pierdut puterea în aceeași zi”, notează The Economist.

<< O rundă de alegeri din Republica Cehă pare să fi pus capăt mandatului lui Andrej Babis, prim-ministrul miliardar, care este cercetat pentru utilizarea abuzivă a subvențiilor UE, acuzații pe care acesta le neagă. Între timp, în Austria, o investigație privind utilizarea fondurilor guvernamentale pentru a cumpăra o acoperire mediatică favorabilă a dus la demisia cancelarului Sebastian Kurz, cu toate că și el neagă acțiunile ca fiind greșite.

Și se apropie o confruntare încă și mai mare. Guvernul Poloniei, condus de partidul populist Lege și Justiție (PiS), a petrecut câțiva încercând să stabilească controlul politic asupra instanțelor, aducându-l în conflict cu UE. Pe 7 octombrie, curtea sa constituțională a ridicat miza, declarând că părți din tratatul fondator al UE încalcă constituția poloneză și că ultimul cuvânt în astfel de conflicte le aparține judecătorilor polonezi, nu celei mai înalte instanțe a UE. O astfel de ruptură cu tratatele UE ar putea obliga Comisia Europeană să refuze Poloniei accesul la 36 miliarde de euro (42 miliarde de dolari) ca fonduri de recuperare după Covid. Aceasta ar fi cea mai mare escaladare din lupta internă a UE cu privire la standardele democratice minime pe care toți membrii ei ar trebui să le susțină. Dacă Comisia va merge mai departe, aceasta ar semnala o hotărâre puternică de a-i readuce la ordin membrii capricioși și astfel ar marca o escaladare majoră, în lungul conflict.

Domnul Kurz este un luptător în vârstă de 35 de ani, ale cărui politici dure anti-imigrație i-au ajutat ascensiunea rapidă pentru a deveni șeful Partidului Popular Austriac (ÖVP), ministru de Externe și apoi cancelar. Dar scandalul a aruncat o lumină nedorită asupra îngrijorărilor legate de modul în care a făcut-o. Pe 6 octombrie, Poliția a ajuns la Cancelarie, Ministerul de Externe și la sediul ÖVP. Divizia de infracțiuni economice a Ministerului Justiției a acuzat partidul că a folosit bani de la Ministerul de Externe pentru a mitui un ziar tabloid pentru a difuza povești pozitive despre dl Kurz, între 2016 și 2018. Materialele s-au bazat pe sondaje care ar fi fost preparate astfel încât să îl facă să pară mai popular, produse de un institut de sondare prietenos.

Regimurile iliberale folosesc adesea publicitatea de stat pentru a cumpăra influență în mass-media. Unii, precum guvernul Ungariei, sub conducerea lui Viktor Orban, o fac flagrant. În Austria, lucrurile sunt mai puțin clare, dar într-un târziu s-au deplasat într-o direcție îngrijorătoare. Achizițiile publicitare guvernamentale reprezintă o mare parte din bugetele majorității ziarelor și mulți se tem demult că acest lucru ar putea exercita o influență subtilă asupra acoperirii știrilor. Dar mesajele de pe un telefon confiscat de la un coleg al dlui Kurz au arătat un quid pro quo neobișnuit de nud.

Domnul Kurz neagă faptul că ar fi încălcat legile sau că ar fi avut cunoștință de acest sistem. El va rămâne în funcția de șef al partidului în Parlament, iar înlocuitorul său în calitate de cancelar este un aliat apropiat, Alexander Schallenberg. Ar fi putut chiar să încerce să rezolve problema, dacă partenerii săi de coaliție, Partidul Verde, nu ar fi amenințat că va doborî guvernul în caz că va rămâne (în funcție). Austriecii sunt puternic polarizați în ceea ce privește opiniile despre dl Kurz, dar este probabil să încerce o revenire. Problemele sale sugerează că problemele Europei cu corupția sistemică nu se limitează la țările foste comuniste.

În Republica Cehă, înfrângerea domnului Babis este picantă, în sensul că militase mult timp pe o platformă anticorupție, susținând că este prea bogat pentru a avea nevoie de mită. El și-a construit averea începând cu anii 1990, prin crearea Agrofert, un conglomerat agricol. De când a intrat în politică, în 2013, a fost urmărit de investigații menite să deslușească dacă firma a abuzat de subvențiile UE. Această anchetă este urmărită acum de Parchetul European. Dl Babis și-a pus acțiunile la Agrofert într-un trust, dar un alt organism de anchetă al UE, OLAF, a concluzionat la începutul acestui an că legăturile sale cu compania constituiau un conflict de interese.

În perioada premergătoare scrutinului electoral, partidul ANO („Da”) al domnului Babis era în frunte. Dar pe 3 octombrie, un consorțiu internațional de jurnaliști a lansat Pandora Papers, o analiză masivă a documentelor obținute de la companii financiare. Membrii cehi ai consorțiului, Investigace.eu, au declarat că scurgerile arată că, în 2009, dl Babis a trimis 22 de milioane de dolari printr-o companie de tip shell, din Insulele Virgine Britanice, pentru a cumpăra o vilă secretă în sudul Franței.

Dl Babis a petrecut ultimele săptămâni ale campaniei imitând retorica lui Orban. El a imitat și tehnicile domnului Orban de control media: Agrofert deține publicații cu o cotă de 25% din piața presei de știri tipărite. Dar documentele Pandora au avut o acoperire intensă și s-ar putea să fi înclinat balanța în alegeri. Prezența la vot a fost mare, în special în rândul tinerilor și în orașele în care opoziția este puternică. Spolu („Împreună”), o alianță a partidelor de centru-dreapta, a obținut 27,8% din voturi față de cele 27,1% ale ANO. O alianță a Partidului Piraților cu un grup de primari și alți oficiali a obținut 15,6%. Împreună vor avea o majoritate restrânsă în Parlament, deoarece majoritatea partidelor nu au depășit pragul de 5%.

Domnul Babis este departe de a fi terminat. Președintele Milos Zeman, un populist eurosceptic, a promis că îl va numi din nou în funcția de prim-ministru, orice-ar fi, susținând că ANO a câștigat mai multe voturi decât alte partide, luate individual. Dar demersul este puțin probabil să dureze mult. Problemele sunt complicate și mai mult de faptul că domnul Zeman a fost dus la spital pe 10 octombrie. Victoria alianțelor de opoziție justifică o tactică adoptată în alte țări care se luptă cu lideri populiști iliberali. Și în Ungaria, partidele de opoziție s-au unit în întregul spectru politic pentru a încerca să-l înlăture pe domnul Orban, la alegerile de anul viitor.

Echilibrând situația, decizia instanței poloneze din 8 octombrie a fost cea mai gravă provocare a săptămânii la adresa statului de drept, în Europa. De când PiS a ajuns la putere în Polonia, în 2015, a încercat să obțină controlul asupra instanțelor țării, oferind guvernului puterea de a numi judecători flexibili și de a-i pedepsi pe cei neînduplecați (un alt model împrumutat de la domnul Orban). Acest lucru a adus Polonia într-un conflict din ce în ce mai profund cu tratatele UE, care impun statelor membre să aibă organe judiciare independente. Judecătorilor polonezi li se interzice trimiterea cauzelor controversate la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), cea mai înaltă instanță a UE. Unii dintre cei care au făcut-o au suspendați și urmăriți penal.

Comisia Europeană, care ar trebui să pună în aplicare tratatele blocului, a fost un polițist reticent, luându-i ani buni până la sancțiuni semnificative. Dar hotărârea curții constituționale ar putea forța mâna Comisiei. Într-un proces introdus de Mateusz Morawiecki, prim-ministrul Poloniei, curtea a declarat că părți din tratatul fondator al UE încalcă constituția poloneză și că judecătorii polonezi, iar nu CEJ, au ultimul cuvânt în astfel de chestiuni.

Curtea constituțională este una de carton pentru PiS, iar oficialii de la Bruxelles s-au pregăti pentru o decizie nefavorabilă. Dar atacul direct asupra unui tratat UE a depășit așteptările lor. Principiul conform căruia dreptul european înlocuiește legislația națională și că CEJ este arbitrul litigiilor se află chiar în centrul UE. Dacă țările membre pot ignora legile europene sau le pot interpreta după cum consideră potrivit, proiectul european este discutabil. (O lovitură anterioară izbucnise în mai anul trecut, având ca protagonist curtea constituțională a Germaniei, care a decis că într-un domeniu referitor la finanțarea Băncii Centrale Europene, UE și-a depășit autoritatea. Speța este încă în curs de soluionare).

Declarația inițială a Comisiei cu privire la hotărâre a fost circumspectă, dar mulți oficiali cred că a sosit în sfârșit momentul unui răspuns ferm. Ar putea refuza să autorizeze solicitarea Poloniei de a primi bani din fondul masiv de recuperare post-covid al UE, de 800 de miliarde de euro, care include o clauză care solicită Comisiei să certifice faptul că țările beneficiare respectă statul de drept. Polonia a cerut 36 miliarde de euro. Are nevoie de bani pentru o listă de programe sociale pe care guvernul le-a etichetat drept un „New Deal polonez”. Acesta ar fi un pas nuclear, dar ar putea fi o luptă pentru statul de drept pe care UE nu o poate evita. >>

Viena, prinsă într-un scandal uriaș: Cum a ascuns serviciile de informații austriece un sirian, criminal de război

1 COMENTARIU

  1. Ma rog, tuturor acestor distrugători, eu nu înțeleg de ce nu va duceți voi sa trăiți in tarile lor in loc sa-i aduceți aici sa trăim noi in mizeria lor…prima generație e liniștită. A doua începe circul. A treia deja nu mai are loc nicăieri, vedeți ce e in Franța. Si când ii citești pe acești scribologi, totul e numai vina noastră. Din cauza noastră negrii nu învață si nu-si țin copii, musulmanii nu mai au loc de creștini pe strada etc. Efectiv dispariția noastră este singura soluție…nu-i mai bine sa dispăreți voi? Din cauza voastră UE e mort, in maxim 100 de ani Occidentul clasic devine islamist si o noua cortina se trage la granița de vest a tarilor estice care vor deveni din nou satelite ale Rusiei. Si asta numai vouă vi se va datora. Dar voi veți fi oale si ulcele cu „umanismul” vostru cu tot. Nepoții vor plăti cu viata tampenia prezenta…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here