Majoritatea suedezilor consideră că ţara lor a făcut „prea multe sacrificii” pentru a deveni membră a NATO, admiţând în acelaşi timp că securitatea Suediei va fi întărită prin aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, conform unui sondaj publicat vineri, relatează AFP, citată de Agerpres.
Suedia urmează să devină cel de-al 32-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice, punând capăt unei perioade de 200 de ani de nealiniere militară.
Conform unui sondaj realizat de institutul Indikator pentru postul de radio suedez SR, 55% dintre suedezi cred că ţara lor „a făcut prea multe sacrificii pentru a adera la NATO”, în timp ce 77% dintre respondenţi consideră că „securitatea Suediei este întărită” prin această aderare.
Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 4-26 februarie, pe un eşantion de 2.413 de persoane.
„Există un consens foarte puternic asupra faptului că securitatea Suediei va fi consolidată prin apartenenţa ţării la NATO, dar şi că drumul (pentru a realiza acest lucru) a fost spinos”, a declarat Per Oleskog Tryggvason, responsabil de sondaje la Indikator.
„Guvernul suedez a făcut concesii”, renunţând la unele dintre principiile sale, a mai spus el.
Stockholmul, dornic să se alăture Alianţei Nord-Atlantice după invazia rusă din Ucraina în urmă cu doi ani, a renunţat la politica sa de neutralitate adoptată de la încheierea războaielor napoleoniene în secolul al XIX-lea, apoi de nealiniere militară de la sfârşitul Războiului Rece.
Deşi contribuie la forţele internaţionale de menţinere a păcii, Suedia nu a mai trecut prin război de la conflictul cu Norvegia din 1814.
Procesul de aderare a ţării a fost marcat mai ales de negocieri cu Turcia, care a acuzat Suedia de clemenţă faţă de activiştii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său, dintre care unii erau consideraţi terorişti de către Ankara.
Pentru a răspunde cererilor Turciei, Stockholmul şi-a reformat Constituţia şi a adoptat o nouă lege împotriva terorismului.
