Sfidarea președintelui în legătură cu dosarele Epstein este cea mai recentă dispută a sa cu Partidul Republican, notează The Economist.
<< Puțini întruchipează mai deplin instinctele de propagare a conspirațiilor dinspre mișcarea MAGA decât Marjorie Taylor Greene. Congresmena din Georgia, o loialistă reflexivă a lui Donald Trump, a fost întotdeauna săracă în politici și bogată în teatralitate și indignare. Printre cele mai infame episoade ale ei se numără: o tiradă antisemită despre o rază laser spațială controlată de familia Rothschild, apetența pentru năzbâtiile QAnon și, mai proeminent, afirmații repetate că alegerile din 2020 i-au fost furate lui Trump.
A fost, așadar, surprinzător când ea s-a întors brusc împotriva președintelui în timpul unui interviu televizat, pe 16 noiembrie. „M-a numit trădătoare… aceste tipuri de cuvinte pot radicaliza oamenii… și îmi pot pune viața în pericol”. Când a fost întrebată despre propriul ei rol în amplificarea discursului politic toxic din America, Greene a recunoscut: „Aș dori să spun, cu umilință, îmi pare rău că am luat parte la politica toxică; este foarte dăunătoare pentru țara noastră”.
Cauza imediată a rupturii dintre Greene și Trump este afacerea Jeffrey Epstein, care implică un infractor sexual decedat, cu legături atât cu președintele, cât și cu alte figuri proeminente. Dezertarea lui Greene a fost cea mai recentă despărțire între președinte și un susținător de nădejde al mișcării sale MAGA, precum și un semn că strânsoarea lui Trump asupra republicanilor din Congres slăbește, pe fondul fisurilor provocate de chestiunea Epstein.
Luni în șir, Casa Albă i-a presat pe republicanii din Congres să voteze împotriva unei petiții de descărcare care ar obliga Departamentul de Justiție să publice arhiva sa de dosare despre Epstein. Greene susține vocal proiectul de lege. Într-o postare usturătoare pe rețelele sociale, în 14 noiembrie, Trump și-a retras sprijinul acordat lui Greene, a numit-o „nebună” și a anunțat că va sprijini un contracandidat împotriva ei la alegerile primare. „Se ia tare de mine ca să dea un exemplu și să-i sperie pe toți ceilalți republicani” înainte de votul asupra petiției de descărcare, a replicat Greene.
Amenințările lui Trump s-au întors spectaculos împotriva lui. Thomas Massie, un congresman republican din Kentucky care conduce efortul de a publica dosarele, a indicat că un număr tot mai mare de republicani din Camera Reprezentanților ar urma să dezerteze pentru a susține măsura. (Conform stilului său obișnuit, Trump a răspuns mustrându-l pe Massie pentru că s-a recăsătorit la puțin mai mult de un an după moartea soției sale.) Însă, în fața unei revolte în masă în propriul partid, președintele și-a schimbat direcția și a anunțat că sprijină acum un vot pentru publicarea dosarelor. „Nu avem nimic de ascuns”, a afirmat el nonșalant.
Pe 18 noiembrie, Camera Reprezentanților a aprobat covârșitor proiectul de lege, cu 427 de voturi la 1; câteva ore mai târziu, măsura a trecut rapid de Senat. Proiectul de lege merge acum la Trump, care a spus că îl va promulga. În teorie, președintele ar putea publica dosarele fără să fie nevoie de vreo legislație.
Dezastrul acesta este unul dintre rarele cazuri în care președintele și-a pierdut controlul asupra bazei sale pentru o perioadă susținută. Asta nu ar trebui să fie o surpriză: conspirațiile au impregnat de mult timp direcțiile eclectice ale mișcării MAGA. Trump a alimentat, de asemenea, așteptarea că administrația sa va publica dosarele.
Pentru Greene, probabil cea mai aprigă acolită a președintelui în Congres în ultimii ani, ruperea rândurilor în privința dosarelor Epstein este cea mai recentă dintr-o serie de dispute de mare vizibilitate cu administrația. Luna trecută, ea și-a învinuit propriul partid pentru cea mai lungă închidere a guvernului din istorie și, uimitor, s-a aliniat cu democrații în a cere o prelungire a subvențiilor pentru îngrijirea sănătății aflate în centrul blocajului. În iulie, în timp ce majoritatea republicanilor au sprijinit Israelul, Greene a fost singurul republican din Congres care a numit războiul Israelului din Gaza un „genocid”. Mai târziu, ea s-a opus și loviturilor aeriene americane asupra programului nuclear al Iranului. Cel mai recent, a cerut încetarea programului de vize H-1B pentru lucrătorii străini calificați, program pe care mulți din anturajul președintelui îl susțin.
Deși mare parte din ascensiunea ei se datorează sprijinului lui Trump, Greene își promovează independența politică. Ea a subliniat recent că a câștigat primele alegeri primare pentru Camera Reprezentanților în Georgia fără sprijinul președintelui. „Nu sunt un fel de sclav orb al președintelui”, a spus ea în octombrie.
Este dificil de știut exact ce se află în spatele manevrelor lui Greene. Ar putea fi deziluzia ei autentică față de modul în care Partidul Republican și Casa Albă au guvernat din ianuarie încoace. Ea este, până la urmă, o politiciană combativă, anti-sistem. Unii cunoscători ai Washingtonului indică un motiv mai cinic, represiv: se pare că Trump a descurajat-o să urmărească o funcție mai înaltă în 2026, arătându-i sondaje care puneau la îndoială șansele ei. Dar Greene a demonstrat întotdeauna un simț politic abil în lumea amețitoare a MAGA. Cel puțin în cazul Epstein, instinctele ei au fost corecte. >>
