ACTUALIZARE. Potrivit numărătorii parțiale, miliardarul conduce în scrutinul din Cehia
- O analiză The Economist
„Ano, zase bude líp” („Da, va fi din nou mai bine”) – iată ce promite un afiș de campanie, care îl arată pe Andrej Babiš în fața unui steag ceh strălucitor. Înaintea alegerilor parlamentare din 3 și 4 octombrie, Babiš, miliardar și fost prim-ministru între 2017 și 2021, insistă că cehii o vor duce mai bine dacă revine la putere. Totuși, el este urmărit de acuzații privind folosirea abuzivă a fondurilor Uniunii Europene — acuzații pe care le neagă. Între timp, aliații europeni ai țării sunt îngrijorați de atitudinea sa față de UE și NATO.
Campania lui Babiš merge bine. Partidul său, intitulat ANO (de unde și sloganul de campanie), este cotat la aproximativ 31%, mult înaintea alianței de centru-dreapta SPOLU („Împreună”), condusă de actualul prim-ministru, Petr Fiala. Cehii sunt sătui de reducerile de pensii și alte beneficii sociale, precum și de creșterea economică lentă. Babiš inundă rețelele sociale, în special TikTok, cu videoclipuri în care critică guvernul. La alegerile anterioare, el a distribuit șepci roșii în stil MAGA, inscripționate cu Silné Česko („Cehia puternică”). De data aceasta, pentru a atrage în special tinerii alegători, a lansat o linie de îmbrăcăminte. Postările de pe rețelele sociale îl arată pe căruntul politician de 71 de ani, imitând un influencer din generația Z, purtând un hanorac cu inițialele sale. Susținătorii îi cumpără hainele pentru a-și arăta loialitatea; adversarii, ca daruri ironice.
Andrej Babiš s-a născut în 1954, la Bratislava, dintr-un tată slovac și o mamă provenind din rândurile germanilor carpatini din Slovacia. Tatăl său a fost diplomat, iar Babiš și-a petrecut o parte din copilărie la Paris și Geneva, în afara lumii sufocante dominate de Uniunea Sovietică. În 1980 s-a alăturat Partidului Comunist din Cehoslovacia, iar potrivit unor acuzații — pe care le neagă, dar nici nu le poate infirma — ar fi fost agent al poliției secrete cehoslovace. După destrămarea Cehoslovaciei, în 1992, s-a stabilit în nou-formata Republică Cehă. În anii 1990 și-a construit averea prin preluarea Agrofert, un conglomerat care fusese anterior o subsidiară a unei companii comerciale de stat. Astăzi, Agrofert este cel mai mare angajator privat din Republica Cehă, producând de toate — de la alimente la substanțe chimice și îngrășăminte.
Pentru Babiš, această afacere este atât o sursă de bogăție, cât și de controverse. Deținerea companiei ar crea conflicte de interese în caz că ar reveni la conducerea țării, așa cum s-a întâmplat și în timpul primului său mandat. În august, guvernul ceh i-a cerut companiei lui Babiš să returneze peste 208 milioane de euro (244 milioane de dolari) în subvenții agricole, provenite de la stat și de la UE, acordate în perioada în care el era prim-ministru. În timpul mandatului, Babiš a transferat Agrofert către două trusturi, însă instanțele au stabilit că el le controla în continuare. Babiš neagă orice faptă ilegală. El a declarat că intenționează să dizolve trusturile și că va păstra acțiunile, dar nu va mai gestiona compania.
Acesta este doar unul dintre numeroasele dosare de fraudă și corupție care îl vizează. Cel mai problematic este probabil „afacerea Cuibul Berzei”, în care este acuzat că a obținut ilegal 50 de milioane de coroane (2,1 milioane de dolari) în subvenții europene destinate întreprinderilor mici, transferând proprietatea unui centru de conferințe situat la periferia Pragăi de la Agrofert (care, evident, nu este o mică afacere) către familia sa. Babiš neagă și aceste acuzații.
În timpul primului său mandat de prim-ministru, zeci de mii de cehi au protestat împotriva a ceea ce considerau a fi încercările lui Andrej Babiš de a captura instituțiile statului. De exemplu, la o zi după ce poliția recomandase ca Babiš să fie inculpat pentru fraudă, acesta l-a demis pe ministrul justiției și l-a înlocuit cu un loialist. De asemenea, și-a folosit în propriul avantaj politic deținerea a două ziare influente, a unui post de radio și a unui canal de televiziune muzical.
Politica sa externă este și ea una controversată. Babiš a pus sub semnul întrebării sprijinul Occidentului pentru Ucraina și angajamentul NATO privind apărarea colectivă. El a promis să lupte împotriva Pactului Verde European — strategia UE de a face continentul neutru din punct de vedere climatic până în 2050 — precum și împotriva Pactului privind migrația, noile reguli europene referitoare la azil și migrație care vor intra în vigoare în 2026.
Babiš afirmă că susține rămânerea Cehiei atât în UE, cât și în NATO, dar singurele partide dispuse să intre într-o coaliție cu el sunt o formațiune de stânga radicală eurosceptică și una de dreapta radicală, al cărei lider militează pentru retragerea Cehiei din Uniunea Europeană și pentru organizarea unui referendum privind apartenența la NATO.
Persoane apropiate de Andrej Babiš îl descriu drept un om pragmatic și lipsit de ideologie. El înțelege că cea mai importantă problemă pentru cehi este economia. Măsurile de austeritate ale actualului guvern au stabilizat finanțele statului, iar în același timp creșterea economică și-a revenit, în sfârșit, anul acesta. Salariile au început să crească în ultimele luni. Însă pentru mulți oameni care s-au chinuit să se descurce, este prea târziu ca aceste evoluții să le mai schimbe intențiile de vot. Susținătorii lui Babiš cred că un om bogat va ști și cum să-i îmbogățească și pe ei.
Totuși, chiar dacă partidul său va câștiga alegerile și va forma un guvern, un alt obstacol l-ar putea împiedica pe Babiš să ocupe din nou funcția de prim-ministru. Președintele Petr Pavel, cu rol în mare parte ceremonial, ar putea bloca numirea sa — deși un asemenea gest ar fi extrem de neobișnuit. Predecesorul lui Pavel a refuzat uneori să numească miniștri propuși de guvern, dar niciodată un prim-ministru. Pavel, un proeuropean convins și susținător al alianței transatlantice, l-a învins pe Babiš în alegerile prezidențiale din 2023. El este îngrijorat de presupusele conflicte de interese ale acestuia și de atitudinile sale față de UE și NATO și a consultat juriști constituționali pentru a afla dacă are puterea de a-i bloca numirea. Dacă președintele decide să își exercite prerogativa, trebuie să fie pregătit pentru o luptă aprigă.
