Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat că a mai scăzut ”epidemia” de concedii medicale din România, după ce au fost făcute zeci, chiar sute de controale. El a explicat că se poate ajunge la suspendarea dreptului de liberă practică pentru medicul care emite concedii medicale fictive, relatează News.ro.
”A mai scăzut epidemia după măsurile luate anul trecut, după toate măsurile şi presiunea publică şi controalele care încă sunt în desfăşurare. Să ştiţi că au fost zeci, chiar sute de verificări şi de contravenţii şi de astfel de controle. Legislaţia s-a modificat mai agresiv, aş putea spune”, a declarat Alexandru Rogobete, la emisiunea Insider Politic, difuzată sâmbătă de Prima TV.
Întrebat despre ”tăierea” primei zile de concediu, ministrul a spus că nu aceasta este măsura de care era neapărat nevoie, dar că au fost făcute şi alte modificări.
”Acolo, mă rog, aş nuanţa puţin. Nu asta era măsura de care aveam nevoie neapărat. Dar au fost şi alte modificări făcute, de exemplu, putem ajunge inclusiv la suspendarea dreptului de liberă practică pentru medicul care emite concedii medicale fictive. Şi asta este cea mai importantă măsură din punctul meu de vedere. Să ştiţi că anul trecut a fost primul an când, de Sfânta Maria, nu a mai fost acea creştere a numărului de concidii medicale. Încep să scadă. Se vede şi în bani treaba asta, plătim mai puţin pe concediile medicale”, a susţinut Rogobete.
Ministrul Sănătăţii a precizat că se plăteau 100-120 milioane de lei în plus pe concediile medicale.
”S-au redus cam cu 100-120 de milioane de lei în medie pe lună concediile medicale. Fără să includ acea modificare legislativă cu care nu sunt neapărat de acord, cu prima zi neplătită”, a declarat Rogobete.
Alexandru Rogobete: Curentul antivaccinist este la cote maximale, în special în reţelele de socializare/ Suntem pe primul loc în Europa la numărul de copii morţi de rujeolă
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat că în România curentul antivaccinist este la cote maximale, în special pe reţelele de socializare. El a afirmat că sunt grupări care dezinformează şi i-a sfătuit pe oameni să se adreseze medicilor şi să nu ia de bun ce văd pe TikTok. Rogobete a precizat că România se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de copii morţi de rujeolă, nefiind vaccinaţi.
”Din păcate, da, este la cote maximale încă (curentul antivaccinist – n.r.), în special în reţelele de socializare unde există aceste grupări antivacciniste, antimedicină în general, antitratamente moderne, care dezinformează. Noi raportăm periodic când apar cazuri care ajung la noi, când spun la noi mă refer la Ministerul Sănătăţii, le raportăm, ele au fost o mare parte din ele date jos, blocate, dar apar în continuare astfel de curente de dezinformare medicală, care sunt grave. Sigur că încercăm să le monitorizăm, încercăm să reducem efectul lor pe cât se poate de mult, dar foarte important, dezinformarea poate fi combătută doar cu o informare. Informare corectă, completă, mai accelerată şi mai răsunătoare, să zic aşa, decât cea a antivaxerilor”, a declarat Alexandru Rogobete, la emisiunea Insider Politic, difuzată sâmbătă de Prima TV.
Rogobete a spus că România se află pe un loc fruntaş, în Europa, în ceea ce priveşte numărul de copii care au murit de rujeolă.
”Lucrurile nu arată bine. Suntem pe primul loc în Europa la numărul de copii morţi de rujiolă, copii nevaccinaţi, şi pe ultimul loc în Europa la numărul de vaccinări pentru rujeolă”, a punctat Rogobete.
Totuşi, Rogobete a precizat că a crescut numărul celor care se vaccinează anti-HPV.
”Începem să fim pe un trend ascendent şi încep lucrurile să arate mai bine la vaccinarea anti-HPV. Dar apropo de asta, se vede efectul măsurilor luate anul trecut în primăvară. Şi vă reamintesc că anul trecut în primăvară am crescut vârsta de gratuitate pentru vaccinarea anti-HPV la 26 de ani, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi. Şi iată că deja începe să se vadă un trend destul de ascendent, destul de bine conturat pentru vaccinarea anti-HPV. Urmează încă două măsuri pe care le susţinem. Una este deja în implementare, a fost aprobată undeva la finalul lunii ianuarie, şi anume vaccinarea în farmacii pentru vaccinul antigripal şi acum suntem în discuţii, îmi doresc să extindem acest mecanism care nu se întâmplă doar în România, în multe ţări europene se practică, să extindăm vaccinarea în farmacii şi pentru HPV”, a declarat Rogobete.
Întrebat ce le transmite celor care sunt în dubiu, dacă să îşi vaccineze sau nu copiii, ministrul Sănătăţii a precizat că este important să se consulte cu medicii.
”Sfatul meu ar fi să consulte doar zonele validate din punct de vedere medical, să se consulte cu medicii, să nu ia de bun ce văd pe TikTok sau pe reţelele de socializare, pentru că sfatul medical, şi am spus asta de foarte multe ori şi mă repet, chiar dacă nu toată lumea este de acord cu mine, din punctul meu de vedere, sfaturi medicale pot da doar medicii”, a declarat Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătăţii: Producem 3.000-4.000 de absolvenţi de Medicină cu diplomă de licenţă pe care scrie medic – doctor, dar care nu au ce să facă cu ea/ Ne-am gândit la un master profesional
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat că, în fiecare an, universităţile de Medicină produc 3.000 – 4.000 de absolvenţi cu diplomă de medic, însă aceştia nu au ce să facă cu această diplomă, în lipsa rezidenţiatului. Astfel, s-ar putea introduce un master profesional pentru aceşti absolvenţi, pentru ca ei să devină medici generalişti.
”Noi producem undeva la câteva mii, 3.000 – 4.000 de absolvenţi de Medicină cu diploma de licenţă pe care scrie medic-doctor, dar care nu au ce să facă cu ea. Are valoare zero. Şi de aici a venit ideea de, spun cu ghilimele, stagiatură, pentru că ea poate fi asemănată, nu va fi la fe, şi anume înfiinţarea unui master profesional, masterat profesional, de 2 sau 3 ani de zile, prin care absolvenţii care nu intră în examenul de rezidenţiat, deci practic nu merg pe parcursul rezidenţat, medic specialist, medic primar, să poată avea şansa totuşi de a lucra în sistem printr-un masterat profesional. Acest masterat profesional îi conferă la final titlul de medic generalist. Medic generalist care apoi poate fi supra-specializat, nişat pe anumite categorii”, a declarat Alexandru Rogobete, la emisiunea Insider Politic, difuzată sâmbătă de Prima TV.
Ministrul Sănătăţii a precizat că de anul viitor ar putea fi implementat acest program.
”Mă bucur că toate cele şase universităţi au zis «da» şi vom încerca de anul viitor să punem în practică un astfel de program. Practic, studentul, absolventul, intră în acest masterat profesional, care nu este unul teoretic, este unul practic, la fel ca rezidenţiatul. Merge în anumite specialităţi, stagii de pregătire, medicină de urgenţă, medicină de familie, ATI, medicină internă. După cei 2 sau 3 ani de zile de studii de masterat, primeşte diploma de medic generalist cu drept de liberă practică bine definit. Pentru că trebuie să existe o diferenţă între medicul rezident, medicul specialist şi medicul generalist. Deci el va avea o practică limitată, dar totuşi va avea, pentru că a absolvit o facultate”, a explicat Rogobete.
Rogobete: Sistemul de sănătate funcţionează cu un singur finanţator, CNAS/ Tarifele nu au mai fost actualizate de 14 ani
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat că sistemul de sănătate din România funcţionează cu un singur finanţator, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar tarifele nu au mai fost actualizate de 14 ani. Rogobete a vorbit despre introducerea altor asiguratori, pe lângă CNAS.
”Sistemul de sănătate din România, public, dar şi privat, parţial, un procent important, funcţionează cu un singur finanţator, şi anume Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Vă dau câteva exemple de ce nu e bine să avem monopol într-un sistem atât de complex cum este cel de sănătate. Gândiţi-vă că tarifele pe care Casa le plăteşte furnizorilor, fie că sunt spitale publice sau private, tarifele nu au mai fost actualizate de 14 ani. În 14 ani doar energia electrică şi-a dublat preţul. Nu mai dau exemplu medicamentele şi altele. Apoi, sistemul nu beneficiază de bani noi. Sunt aceiaşi bani pe care îi rulăm prin bugetul de stat (…)”, a declarat Alexandru Rogobete, la emisiunea Insider Politic, difuzată sâmbătă de Prima TV.
Ministrul Sănătăţii s-a referit la introducerea altor asiguratori, pe lângă CNAS.
”Nu înseamnă că prin spargerea monopolului CNAS, nu le-a plăcut cuvântul spargerea monopolului, o să rectific, pentru că sunt un om de echilibru şi o să spun: prin introducerea altor asiguratori pe lângă CNAS, fie că vorbim de asigurări complementare, fie că vorbim de asigurări paralele, fie ca vorbim mai multe Case de Asigurări, că sunt publice, că sunt private, că sunt în parteneriat public-privat, aşa cum se întâmplă în alte ţări, fie că vom vorbi de un pilon nou de asigurări care vine peste asigurarea publică obligatorie… Discutăm. Nu există o soluţie aici singură”, a susţinut Rogobete.
Întrebat dacă persoanele asigurate vor fi obligate să plătească o taxă suplimentară către o formă complementară de asigurări de sănătate, Rogobete a explicat că acest lucru nu se va întâmpla.
”Nu, sub nicio formă. Şi aici a fost explicat voit greşit de către cei care se opun acestei idei. Nu înseamnă asta. Vă dau un exemplu, în Israel, pentru că modelul este cât de cât asemănător. Acolo contribuţia la sănătate se face direct la sursă, exact ca în România. Deci opreşte din salariu Ministerul Finanţelor o anumită sumă. După care omul, mă rog, cetăţeanul, alege la ce Casă, acolo sunt patru Case, alege la ce Casă vrea să fie asigurat în funcţie de ce oferă Casa. Competitivitatea între Casele de Asigurări de Sănătate nu se face la tarif, se face la ce oferă în acelaşi tarif. Şi cu cât oferi mai mult, cu atât vei fi mai atractiv”, a explicat Alexandru Rogobete.
Creşte şi preţul medicamentelor? Ministrul Sănătăţii: ”Nu recomand ca oamenii să-şi facă stocuri de medicamente acasă, pentru că asta va debalansa şi mai mult piaţa. Momentan, nu suntem într-o criză”
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rogobete le recomandă românilor să nu-şi facă stocuri de medicamente acasă, de teama creşterii preţurilor, ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, pentru că vor ”debalansa” şi mai mult piaţa. ”Momentan, nu suntem într-o criză. În momentul de faţă există stocuri, preţurile stagnează, nu există fluctuaţii semnificative”, susţine ministrul Sănătăţii.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă războiul din Orientul Mijlociu va afecta preţul medicamentelor din România.
”Situaţia de criză generată de conflict, când spun criză mă refer la cele pe care le vedem, economică, energie şi aşa mai departe, generată de conflictul din Orient şi incertitudinea legată de cât va dura acest conflict şi această criză, evident că impactează toate sistemele şi toate pieţele, inclusiv piaţa farmaceutică. Acesta este şi motivul pentru care am elaborat la nivelul Ministerului Sănătăţii un grup tehnic de lucru de monitorizare a stocurilor de medicamente, dar şi a preţurilor. Acum, ce trebuie să înţeleagă oamenii? Momentan nu suntem într-o criză. În momentul de faţă există stocuri, preţurile stagnează, nu există fluctuaţii semnificative. Sigur, preţul combustibililor va avea un impact în farmacii, va exista probabil o creştere a preţurilor, dar astăzi încă nu o vedem pentru că există stocuri destul de mari în România pentru un număr mare de produse farmaceutice”, a explicat Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătăţii le-a recomandat românilor să nu-şi facă stocuri de medicamente acasă, de teama creşterii preţurilor, pentru că vor obţine exact efectul invers: vor debalansa piaţa, iar medicamentele se vor scumpi.
”Acest grup de lucru interinstituţional pe care l-am făcut, şi care va avea un obiectiv clar, definit prin ordine de ministru, va monitoriza zilnic stocurile pentru lista de medicamente critice de la nivelul ţării, va monitoriza fluctuaţiile de preţ şi va fi în contact cu organismele europene care şi ele, la rândul lor, fac acelaşi lucru. Practic, am adaptat România la o practică europeană. Vin de la Bruxelles, unde am avut discuţii inclusiv pe acest subiect, încercăm să monitorizăm şi să balansăm situaţiile. Fac apel la calm, nu recomand ca oamenii să-şi facă stocuri de medicamente acasă, pentru că asta va debalansa şi mai mult situaţia şi piaţa. În momentul de faţă nu suntem într-o criză, de asta am făcut acest grup din timp, este o măsură de prevenţie pentru a putea anticipa eventualele discontinuităţi, scăderi de producţie sau creştere de preţuri”, a îndemnat ministrul Sănătăţii.
Alexandru Rogobete a explicat că medicamentele compensate deja de Ministerul Sănătăţii au preţ reglementat, deci creşterile nu vor fi foarte mari, pentru că statul va interveni şi va regla piaţa.
”Acum ce mai trebuie să ştie oamenii este că noi avem două categorii de medicamente. Medicamentele care sunt compensate de către Casa Naţională de Asigurări Sănătate şi de către Ministerul Sănătăţii au preţ reglementat, reglementarea preţului se face la Ministerul Sănătăţii. Aici încercăm să ajustăm preţurile astfel încât să nu existe o creştere foarte mare. Există într-adevăr şi medicamentele care nu sunt reglementate şi acolo controlul este mai greoi. În schimb, repet, monitorizăm cu toţi actorii implicaţi de la Agenţia Medicamentului, la Compania Ministerului Sănătăţii – Unifarm -, societăţile profesionale de profil, reprezentanţii industriei, toţii la aceeaşi masă şi am avut un dialog bun până acum şi încercăm să ţinem sub control lucrurile”, a conchis Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat deja constituirea, la Ministerul Sănătăţii, a unui grup interinstituţional de monitorizare şi control pentru disponibilitatea medicamentelor, care să monitorizeze zilnic stocurile, dar şi preţurile. ”Nu vorbim despre o criză în acest moment, dar ar fi iresponsabil să ignorăm semnalele din piaţă şi evoluţiile externe”, susţine Rogobete.
”În contextul internaţional actual, marcat de instabilitate în Orientul Mijlociu şi de presiuni reale asupra economiei, am decis constituirea la nivelul Ministerului Sǎnǎtǎţii a unui grup interinstituţional de monitorizare şi control pentru disponibilitatea medicamentelor în România. Nu vorbim despre o criză în acest moment, dar ar fi iresponsabil să ignorăm semnalele din piaţă şi evoluţiile externe. Experienţa ultimilor ani ne-a arătat clar că reacţia târzie costă – în accesul pacienţilor la tratament şi în stabilitatea sistemului”, a afirmat Alexandru Rogobete, marţi, într-o postare pe Facebook.
Când vor fi gata cele trei spitale regionale. Anunţul ministrului Sănătăţii
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rogobete susţine că spitalele regionale din Craiova şi Iaşi vor fi terminate la finalul anului 2028, conform planului iniţial. În schimb, la Cluj încă n-au început lucrările, licitaţia fiind în faza de contestare în instanţă. Alexandru Rogobete anunţă că în prezent sunt 22 de şantiere dedicate spitalelor din România, pe fonduri europene. Primul corp nou de clădire construit după Revoluţie a fost inaugurat la Bistriţa, în luna decembrie. ”Deci narativul că România nu construieşte spitale noi a dispărut din decembrie”, susţine Rogobete, la Prima TV.
”În momentul de faţă în România sunt 22 de şantiere în construcţie. Sunt 8 din PNRR. Mă rog, 7 – unul s-a dat în folosinţă în decembrie. Cel de la Bistriţa, primul corp nou de clădire pentru un spital judeţean, construit după Revoluţie. Deci narativul că România nu construieşte spitale noi a dispărut din decembrie. N-am mai auzit niciunde că nu se construiesc spitale în România. Sunt încă şapte care au rămas cu finanţare din PNRR şi care vor fi date în folosinţă până în august anul acesta. De exemplu, Centrul de politraumă la Sibiu, Centrul de politraumă la Craiova, Spitalul de pneumoftizologie din Bucureşti (Marius Nasta), care e destul de mare. Şi lista poate continua. Alte nouă au fost mutate din PNRR în Programul Operaţional Sănătate. Şi cele trei spitale, mult discutatele spitalele regionale”, a spus ministrul Sănătăţii, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV.
Alexandru Rogobete admite că lucrările avansează diferit: la Craiova, construcţia spitalului a ajuns la etajul 2, la Iaşi abia au fot demarate lucrările, în timp ce la Cluj licitaţia e încă la faza de contestaţii în instanţă.
”Diferenţa este dată de două aspecte, două nuanţe. Prima din ele este licitaţia publică. La Craiova nu au existat contestaţii. Acolo s-a finalizat licitaţia, nu s-a contestat. E o asociere de constructori români, da. Cei mai mari constructori români s-au asociat şi fac o treabă excelentă. Drept dovadă că la Craiova au depăşit etajul 1, acum lucrează la etajul 2. Lucrurile avansează. Este un oraş acolo. Am fost, l-am vizitat în iarnă, o să merg în curând pentru o vizită de monitorizare, dar din fotografii şi din raportările pe care le primesc lunar, lucrurile arată bine. La Iaşi, problema a fost dată de contestaţie, s-a ajuns până la Înalta Curte. Într-un final s-au terminat contestaţii, am semnat contractul undeva în noiembrie anul trecut. Acum, organizarea unui astfel de şantier atât de mare, pentru că vorbim de o suprafaţă mare de construcţie, durează undeva între 3 şi 4 luni de zile. Deci cumva ei sunt în grafic, aş putea spune, cu o mică întârziere de o lună, dată şi de condiţiile meteo pe care nu le-am anticipat şi care nu au mai fost de mult timp cele din ianuarie-februarie. Dar au început să lucreze, ceea ce este bine. Se toarnă pilonii de susţinere, mă rog, e o muncă care nu se vede neapărat, dar care există şi fără de care nu se poate continua”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Alexandru Rogobete susţine că spitalele regionale din Craiova şi Iaşi ar trebui să devină funcţionale la finalul anului 2028, conform graficului iniţial. În schimb, la Cluj lucrările n-au început – încă se mai aşteaptă decizia instanţei pe contestarea licitaţiei.
”La Cluj, din păcate, suntem în continuare în contestaţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din estimările pe care le avem, undeva în luna aprilie ar trebui să avem rezultatul şi să semnăm contractul. Ce este, în schimb, important de menţionat? Că atunci când s-a făcut graficul de lucrări, s-a ţinut cont şi de o eventuală contestaţie care poate dura un an de zile, ceea ce nu le scoate din termen. Ele sunt încă în termenul de finanţare din programul Operaţional Sănătate Banii Europene Rambursabili, program care se finalizează în 2030. La Craiova, graficul de execuţie îi dă termen finalul anului 2028. La Iaşi, se păstrează acelaşi termen de 2028, chiar dacă a existat această întârziere”, a spus Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătăţii anunţă că în curând vor începe licitaţiile pentru dotarea celor trei spitale regionale, astfel încât echipamentele să fie livrate pe măsură ce contrucţia avansează.
”La Craiova va începe în această vară licitaţia pentru echipamente. Licitaţia se va derula pe măsură ce are loc construcţia, astfel încât la un moment dat să se suprapună, când construcţia este aproape finalizată, să poată fi livrate şi echipamentele. La fel este gândit şi la Iaşi, şi la Cluj”, a conchis ministrul.
Alexandru Rogobete: Sunt împotriva gândirii ca medicul să aleagă între public şi privat
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat că este împotriva gândirii ca medicul să aleagă între public şi privat, dar a precizat că este total împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la sistemul public ca să profeseze în privat.
”Sunt împotriva gândirii ca medicul să aleagă între public şi privat, ori la public, ori la privat. Am fost împotrivă. Nu susţin această gândire. Medicina are particularităţile ei, este o profesie reglementată, nu consider că este firesc acest lucru, dar sunt total împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat. Sunt atât de împotriva lor încât o să apară modificări legislative importante prin care vom creşte instrumentele administrative pentru managerul unităţii sanitare astfel încât să le poată desface contractul de muncă. Nu că este imoral, că nu este deontologic, dar este ilegal. Şi nu vreau să generalizăm. Există medici excepţionali, personal medical, asistente, farmacişti excepţionali în sistemul de sănătate care îşi fac treaba, care stau peste program, care fac mai multe gărzi decât prevede normativul (…)”, a declarat Alexandru Rogobete, la emisiunea Insider Politic, difuzată, sâmbătă, de Prima TV.
Alexandru Rogobete a spus că românii trebuie trataţi cu demnitate şi respect, atunci când merg la medic.
”Chiar dacă sună urât ceea ce spun, dar asta este realitatea, pacienţii au nevoie de demnitate, au nevoie de respect. Personalul medical, la rândul lui, are nevoie din respect pentru profesie şi pentru ceea ce face şi susţin, încă o dată, atunci când medicii au fost puşi în pericol cu acea tăiere de 10% a veniturilor, am fost primul care a sărit public şi m-am opus. Nu este normal. Cum să spun? Sunt de partea cadelor medicale şi de partea personalului medical, dar niciodată nu voi acoperi asemenea comportamente şi niciodată nu voi fi de partea celor care fentează sistemul doar pentru că ei cred că au doar drepturi, nu şi obligaţii”, a mai spus Rogobete.
Ministrul Sănătăţii: Şpaga în spitale e în continuare un fenomen şi nu-l voi ascunde. Îmi scriu colegi care sunt revoltaţi de alţii care fac asta şi sunt toţi băgaţi în aceeaşi oală
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rogobete susţine că şpaga pentru medici e în continuare o practică în sistemul medical, deşi fenomenul s-a redus foarte mult în ultmii 10 ani. ”Îmi scriu pacienţi, îmi scriu aparţinători, îmi scriu colegi care sunt revoltaţi de alţii, care fac asta, şi că sunt toţi băgaţi în aceeaşi oală”, explică ministrul Sănătăţii, care susţine că, personal, nu a dat niciodată mită în spital, iar în perioada în care a profesat ca medic, nu a luat bani necuveniţi de la pacienţi.
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rogobete a fost întrebat, în emisunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă a dat vreodată şpagă la medic.
”Eu? Nu. N-am prea ajuns pe la medic. Am ajuns de câteva ori şi atunci în situaţie de urgenţă. Dar nu, nu am dat, şi în puţina perioadă în care am fost medic, nu am luat, ca să fie foarte clară o treabă”, a spus Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătăţii a mai fost întrebat dacă şpaga în spitale e în continuare un fenomen în sistemul medical.
”Da, este un fenomen şi nu-l voi ascunde. Îmi scriu pacienţi, îmi scriu aparţinători, îmi scriu colegi care sunt revoltaţi de alţii care fac asta şi că sunt toţi băgaţi în aceeaşi oală. Fenomenul s-a redus mult, dar nu a dispărut. Încă există, dar s-a redus mult. Dacă stăm să comparăm cu acum 10 ani de zile, fenomenul este mult mai jos. Dar eu fac apel la instituţiile statului responsabile de monitorizarea şi controlul acestor fenomene să se alăture Ministerului Sănătăţii şi să ne ajute să reducem fenomenul şi mai mult”, a explicat Alexandru Rogobete.
Cum va vota ministrul PSD al Sănătăţii la refrendumul intern pentru demiterea lui Bolojan
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rogobete susţine că uneori ”e nevoie de mai multe argumente pentru a-l opri pe Ilie Bolojan dintr-o direcţie sau în alta” şi a apreciat relaţia cu premierul ca fiind una strict profesională. Rogobete a refuzat să răspundă cum va vota, ca membru PSD, la referendumul intern privind guvernarea şi sprijinul pentru premierul Bolojan. ”Am în cap, ştiu ce voi vota, dar nu vreau să dau răspunsul pentru că el poate fi interpretat, poate fi speculat”, a spus Alexandru Rogobete. Pe 20 aprilie, PSD va organiza o consultare internă pentru a decide dacă-l mai sprijină pe premierul Ilie Bolojan. De asemenea, membrii social-democraţi vor fi întrebaţi dacă vor să mai guverneze alături de USR.
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rogobete a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, ce relaţie are cu premierul Ilie Bolojan.
”Una strict profesională. Eu îl cunosc pe domnul premier de mai mult timp. Mă rog, fiind din aceeaşi zonă, cumva, a ţării, am mai avut proiecte comune. Îl cunosc şi de când era preşedintele Consiliului Judeţean Bihor şi depunea prin PNRR proiecte la Ministerul Sănătăţii. Eu eram secretar de stat. O relaţie profesională. Uneori, sigur că e nevoie de mai multe argumente pentru a lua o decizie sau pentru a-l opri dintr-o direcţie sau în alta, cum a fost tăierea de 10% a personalului medical, sau mă rog, tot felul de alte lucruri. În primul rând, eu nu sunt în măsură să reproşez nimic unui premier. Dar da, uneori echilibrul se atinge cu un efort suplimentar de comunicare şi de argumente. L-am atins de cele mai multe ori”, a spus ministrul Sănătăţii.
De asemenea, Alexandru Rogobete a mai fost întrebat cum va vota, ca membru PSD, la referendumul intern faţă de Ilie Bolojan.
”Este o întrebare foarte grea cu un răspuns foarte greu de dat acum pentru că până în 20 aprilie se mai pot schimba multe. Eu nu sunt de mult în politică. Şi am învăţat că în politică lucrurile se schimbă des şi cu o viteză uriaşă. Nu vreau să mă antepronunţ. Nu vreau să vă dau un răspuns astăzi. Am în cap, ştiu ce voi vota, dar nu vreau să dau răspunsul pentru că el poate fi interpretat, poate fi speculat. Şi până în 20 se mai pot întâmpla multe”, a spus Alexandru Rogobete.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că pentru social-democraţi ar fi fost ”mai simplu” să rămână în opoziţie, dar au preferat să intre la guvernare. ”Asta nu înseamnă că deciziile din coaliţie, din Guvern, din care şi PSD-ul face parte, au fost întotdeauna cele mai bune”, spune el. ”Dacă continuăm doar de dragul unei stabilităţi care poate fi reinstaurată într-o perioadă foarte scurtă, s-ar putea să aduci mult mai mult damage întregului context”, argumentează liderul PSD.
În 20 aprilie, social-democraţii vor decide dacă rămân sau nu în Coaliţie, declaraţiile de până acum ale mai multor lideri indicând că se merge spre ieşirea de la guvernare.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că, având în vedere multitudinea de probleme care trebuie rezolvate, ”ultimul lucru de care are nevoie România este o criză politică”. Premierul afirmă că aşteaptă să vadă ce va face PSD după data de 20 aprilie, când au anunţat că decid dacă rămân sau nu la guvernare. ”Nu se pune problema unei demisii, dată fiind situaţia în care suntem şi responsabilitatea pe care am angajat-o atunci când am acceptat să fiu premier”, a anunţat Bolojan.
