<< Sprijinul pentru Ucraina a fost determinat de preocupări strategice și de valori moral-politice. Dar ajutorul occidental pe termen lung ar trebui să se bazeze și pe interese materiale solide >>, scrie Stephen Blank, într-o analiză CEPA.
<< Ucraina este binecuvântată cu multe resurse naturale și un sector agricol îmbelșugat, așa cum ne-a reamintit Andrew Michta, decanul Colegiului de Studii Internaționale din cadrul Marshall Center. Sprijinirea acesteia, acum și pe parcursul reconstrucției sale postbelice, are un sens binecunoscut și ar putea contribui la regenerarea economiilor est-europene, consolidând totodată integrarea Ucrainei în Europa. Acesta este un interes vital al SUA și al aliaților.
Luați în considerare, de asemenea, zăcămintele substanțiale de titan ale Ucrainei, un bun exemplu de resursă-cheie esențială pentru Occident. Metalul este parte integrantă a multor sisteme de apărare (piese de aeronave, rachete, blindaje și vase navale), precum și proceduri chirurgicale. Raportul putere-greutate și rezistența la coroziune permit fabricarea de echipamente ușoare și durabile, care funcționează chiar și în condiții extreme.
Minereul de titan este, în prezent, transformat în metalul pe care îl folosim în viața noastră de zi cu zi prin procesul Kroll, un proces costisitor și cronofag, în șase pași, care are ca rezultat ceea ce se numește un „burete de titan”. Dar o nouă metodă de producție ucraineană ar putea face ca „buretele de titan” să fie depășit, eliminând concurenții și adversarii strategici americani din lanțurile critice de aprovizionare pentru securitatea națională.
Importanța strategică a metalului devine evidentă când ne dăm seama că SUA și China au fost cei mai mari importatori de „burete de titan” anul trecut, iar Rusia și Ucraina sunt ambele producători. Airbus se bazează pe Rusia pentru jumătate din titan, în timp ce Boeing își aprovizionează aproximativ o treime din nevoi de la firme rusești. În timp ce Boeing a suspendat achizițiile de titan din Rusia de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Airbus a continuat să cumpere.
Statu quo-ul dependenței de Rusia este în mod clar nesustenabil. Furnizorii de avioane și apărare și producătorii din Europa și SUA trebuie acum să înlocuiască titanul rusesc, iar Ucraina i-ar putea ajuta să realizeze acest lucru. Cu toate acestea, din moment ce Rusia nu poate produce suficient titan pentru a-și satisface propriile nevoi, Kremlinul ar putea încerca încă să profite de resursele de titan ale Ucrainei pentru uzul propriu. Unele dintre materiile prime de care Rusia are nevoie pentru a produce titan finit au fost, în mod tradițional, importate din Ucraina.
Occidentul poate și ar trebui să intervină pentru a preveni astfel de perturbări, pentru a împiedica efortul de război al Rusiei și pentru a oferi companiilor ucrainene oportunitatea de a obține contracte și venituri prin aprovizionarea cu titan din ele, mai degrabă decât din Rusia.
De exemplu, compania Velta, cu sediul la Dnipro, cel mai mare exportator privat de titan brut din Europa, a dezvoltat un nou sistem de producție care ocolește procesul intensiv de producere a „bureților de titan” și ar putea alimenta industriile de apărare și aerospațiale din SUA și din Europa cu metal finit. Având în vedere că există doar cinci țări din lume care produc în mod activ „burete de titan” – China, Rusia, Kazahstan, Japonia și Ucraina – tehnologia Velta ar putea schimba „jocul” pentru lanțul de aprovizionare, reducând dependența de Rusia și China.
Reorientarea contractelor cu titan către Ucraina ar stimula economia țării, chiar și în timpul războiului, ca să nu mai vorbim în timpul reconstrucției postbelice și, în același timp, ar da o nouă lovitură mașinăriei de război a Rusiei. De asemenea, ar crea o bază materială durabilă în cadrul procesului prin care Ucraina ar putea deveni mai strâns integrată cu Occidentul, atât din punct de vedere al apărării, cât și din punct de vedere economic.
Lansarea unor astfel de procese integrative ar ajuta-o pe Ucraina să ofere sprijinul material de care are nevoie pentru a duce războiul la un final cu succes și ar contribui la întărirea bazelor sale economice. De asemenea, ar încuraja integrarea Ucrainei în domeniul apărării cu alte state europene, dintre care majoritatea sunt membre NATO, sporindu-și în același timp cunoștințele și consolidându-și reciproc capacitățile de a se apăra pe ei înșiși, și unul pe altul.
Cu alte cuvinte, acest tip de asistență contribuie direct la singura metodă adevărată de asigurare a securității pe termen lung a Ucrainei, și anume apartenența atât la UE, cât și la NATO. Procesul prin care Ucraina ar putea adera la UE a fost deja lansat, chiar dacă promite să fie foarte lung. În același timp, așa cum spune acum Henry Kissinger, „într-un fel sau altul, formal sau nu, Ucraina trebuie să fie tratată, în consecință, ca membru al NATO”.
O modalitate prin care putem realiza acest obiectiv este sprijinirea industriei de apărare a Ucrainei – în special a sectorului său de titan – și a economiei sale generale, ca parte a angajamentului mai larg al Occidentului. Nu doar ne-am onora valorile, ci ne-am apăra și interesele noastre și ale Ucrainei. Nu există o bază mai sigură pentru securitate și, în cele din urmă, alianță și, la sfârșit, nu putem decât să ne apărăm valorile susținându-ne interesele. >>
