Senatorii și deputații au adoptat peste 40 de modificări la Legea Educației Naționale și la Legea Creșelor, urmând promulgarea de către șeful statului.
„În urmă cu 2-3 ani, din partea UDMR am primit sarcina de a inventaria problematica din învăţământ. Am avut un dialog foarte larg cu toţi actorii din sistem: cu asociaţiile profesorilor, cu asociaţiile elevilor, cu mediul de afaceri pe anumite zone, învăţământul dual şi desigur, cu părinţii. În urma acestor consultări am depus o iniţiativă legislativă care a avut intervenţii pe Legea Educaţiei Naţionale, începând de la educaţia timpurie până la învăţământul universitar. Pot să spun că este o satisfacţie a mea, coordonatorul acestei echipe, că cel puţin am reuşit în proporţie de aproape 3/4 din iniţiativă s-o finalizăm prin adoptare în ambele Camere. Practic această iniţiativă, care are un raport foarte complex, modifică două legi: Legea Educaţiei Naţionale, şi complementar, Legea creşelor. Avem 36 de puncte care modifică LEN şi alte şase care modifică Legea creşelor”, a declara, joi, deputatul UDMR Szabo Odon.
PMP îi cere președintelui să nu promulge
Preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară, Marius Paşcan, a anunţat, joi, că formaţiunea sa va ataca la Curtea Constituţională modificările aduse de UDMR la Legea educaţiei naţionale, dacă aceasta va fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, în timp ce unul dintre iniţiatori, senatorul Novák Csaba Zoltán, susţine că e un nonsens, întrucât acest proiect a fost votat şi de către senatori ai PMP, potrivit Agerpres.
„Îi solicităm preşedintelui României, domnului Klaus Iohannis, să nu promulge această lege ticăloşită. În cazul în care va fi totuşi promulgată, Partidul Mişcarea Populară va sesiza în această privinţă Curtea Constituţională a României. (…) Un proiect de lege, iniţiat de UDMR în 2018, a fost adoptat în această săptămână de Senatul României şi aduce peste 30 de modificări Legii educaţiei naţionale. Pe baza acestora, universităţile vor fi obligate să organizeze admitere în limba minorităţilor la facultate, masterat sau doctorat, indiferent dacă au sau nu secţii în limbile minorităţilor. Am arătat în mai multe rânduri că mai bine de jumătate dintre absolvenţii învăţământului preuniversitar în limba maghiară nu cunosc elementar limba română”, a arătat deputatul Marius Paşcan.
Deputatul PMP susţine că, potrivit noului act normativ, absolvenţii vor putea susţine şi examenul de admitere la nivelul universităţilor tot în limba lor maternă, „chiar fără să cunoască limba statului ai cărui cetăţeni sunt”.
„Conform prevederii respective, culmea, profesorii examinatori vor trebui să cunoască limba minorităţii, subiectele de examen se vor formula în limba minoritarului, repet, chiar dacă la universitatea respectivă nu există secţii cu predare în limba minorităţilor. Se încalcă astfel flagrant autonomia universitară! Mai mult, prin amendamentele formulate de parlamentarii UDMR la respectivul proiect legislativ, adoptat de Senat, se stipulează că nu se mai poate desfiinţa sau înfiinţa nicio clasă cu predare în limba maternă maghiară, fără acordul ‘organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României’, adică al UDMR. Adică Uniunea va fi pe picior de egalitate cu Ministerul Educaţiei Naţionale”, a subliniat Marius Paşcan.
Pentru acest proiect legislativ, Senatul a fost cameră parlamentară decizională, legea urmând să fie trimisă spre promulgare preşedintelui României.
„Este, evident, o lege discriminatorie, care încalcă autonomia universitară, prin care se doreşte oficializarea unei alte limbi în statul român. Încalcă articolul 13 din Constituţia României, conform căruia ‘În România, limba oficială este limba română’, prin urmare este o lege neconstituţională şi reprezintă un nou asalt etnic separatist împotriva ţării noastre ca ‘stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil’. Reprezintă încă un pas către segregaţionism pe criterii etnice dar care poate avea drept consecinţă şi pregătirea superioară pe banii statului roman a unor tineri minoritari pentru a emigra, aceştia neputând să-şi afle un rost pe piaţa forţei de muncă din România, câtă vreme nu cunosc limba română”, a mai declarat Marius Paşcan.
De cealaltă parte, senatorul UDMR Novák Csaba Zoltán a spus că este decizia PMP dacă va ataca sau nu această lege la Curtea Constituţională, afirmând că este foarte curios cum se va întâmpla, mai ales că o serie de colegi senatori de la Partidul Mişcarea Populară au votat-o.
„Nimeni nu a votat împotriva legii, dar legea a trecut cu 73 de voturi pro şi cred că 34 sau 36 de abţineri, niciun coleg nu a votat împotrivă. În loc să avem o discuţie, în loc să vină grupul PMP cu propuneri (…), în loc să vină cu propuneri şi cu discuţii, vii cu asemenea provocări. O propunere de modificare a legii educaţiei trebuie discutată, sunt păreri pro şi contra, dar nu cred că trebuie atacat la CCR această modificare. Este un război politic această abordare”, a susţinut Novák Csaba Zoltán, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş.
Senatorul UDMR a precizat că, în privinţa modificărilor referitoare la susţinerea examenului de admitere la facultate în limba în care candidatul a studiat, aceasta a existat şi în ani ’60-’80 ai secolului trecut şi prin aceasta se doreşte ca cei care au studiat în limba maternă să aibă posibilitatea de a concura în mod egal cu cei care susţin examenul în limba română, după care vor studia în limba română.
„După cunoştinţele mele, la Universitatea Politehnică din Bucureşti există această posibilitate, vin mulţi tineri din judeţele Harghita, Covasna, dau examenul şi după aceea continuă în limba română. Iar apoi după anii de studii vin cu diplomă de la Politehnică, şi-au însuşit limba română aşa cum trebuie. Da, predarea limbii române (în învăţământul preuniversitar – n.r.) este o problemă, noi avem propuneri legislative, propuneri metodologice pentru această problemă şi încercăm să rezolvăm”, a susţinut Novák Csaba Zoltán, citat de Agerpres.
Principalele modificări:
- Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 65% (nu 75% cât era) din orele de predare şi evaluare, lăsând profesorului 35% (nu 25%) din timpul alocat disciplinei de studiu.
- Numărul mai redus al copiilor în clasă (cu 3-5 copii, în general) şi gratuitatea navetei, inclusiv pe plan local pe mijloacele de transport, sunt alte prevederi ale acestei iniţiative. De exemplu, în educaţia antepreşcolară, grupa va cuprinde în medie 6 copii, la preşcolari, grupa va avea în medie 12 copii; clasa din învăţământul primar va avea în medie 17 elevi, la gimnaziu – 22 de elevi; la şcolile de artă, clasa va avea 14 elevi şi maximum patru grupe.
- Elevii şi studenţii vor avea gratuitate pentru accesul în muzee, la concerte, la teatru, operă, film şi la alte manifestări culturale şi sportiv organizate de instituţii publice.
- Un psiholog şcolar va avea în evidenţă, potrivit modificărilor aprobate, cel mult 500 de elevi, comparativ cu 800 cât era anterior, respectiv 300 de copii de grădiniţe.
- S-a introdus posibilitatea de finanţare a internatelor şcolare şi de către administraţiile publice locale. De asemenea, a fost introdusă în Legea Educaţiei profesia de bonă ca personal auxiliar.
- Pentru copiii cu vârste între doi şi trei ani, deputatul a precizat că s-a prevăzut în cadrul legal că acele grădiniţe care nu au în structură o creşă pot să instituţionalizeze aceşti copii, „un fel de grupă pregătitoare ca grupa zero la şcoală”, şi primesc normativul per capita exact ca şi pentru copiii de grădiniţă.
- Cupoanele sociale pot fi acordate şi de către autorităţile publice locale. Aceste ajutoare de 50 de lei pe copil, acordate de minister în prezent, au ca scop să reducă abandonul şcolar. Cuantumul, condiţiile de acordare şi regulamentul de acordare vor fi stabilite prin hotărâre a consiliului local.
- Grădiniţele cu program săptămânal (cele circa 30 din ţară) vor furniza servicii pe timpul nopţii numai în situaţii deosebite şi de urgenţă ale părinţilor, respectiv când ambii părinţi lucrează noaptea, în caz de urgenţe medicale ale părinţilor sau membrilor din familie ori deces în familie.
- Administraţiile publice locale vor stabili criterii speciale pentru înscrierea copiilor în creşe provenind din familii monoparentale, familii cu copii cu dizabilităţi şi cazuri sociale speciale.
- Programul „Masa caldă la şcoală”: se va introduce, în tot sistemul, gratuitatea. Se va realiza progresiv, de la 50 de şcoli în prezent, la 150 de şcoli în ţară, până în anul 2030. „Deoarece s-a demonstrat că o treime din aceste 150 de şcoli nu pot realiza masa caldă, noi am spus aşa: cei care pot şi demonstrează că au capacitatea să ofere acest program, aceia intră din anl şcolar următor în program. Spunem că e 7 lei/beneficiar obligatoriu, dar administraţia locală poate să dea bani în plus”, a afirmat Szabo.
- Prevederile privind programul „Şcoala după şcoală”, acolo unde statul, consiliile judeţene sau locale nu îl finanţează, dau posibilitatea părinţilor să susţină financiar, în diferite forme, organizarea lui, prin contracte de furnizare servicii cu profesori, cu PFA, cu ong-uri.
- Posibilitatea de a da examen în limba învăţată la orice universitate din România, precum şi posibilitatea de a primi finanţare complementară pentru învăţământ în internate.
- Finanţare suplimentară pentru „însuşirea limbii române în unităţile de învăţământ cu predare integrală în limba minorităţilor naţionale”, dar şi „pentru însuşirea cel puţin a unei limbi de circulaţie internaţională sau a unei minorităţi naţionale”.
