Monica Macovei: CCR a încălcat principiul separației puterilor în stat. Ministrul propune, CSM formulează o opinie, președintele numește sau refuză

Foto: INQUAM/Octav Ganea

Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, a explicat, pentru Europa Liberă, implicațiile deciziei CEDO în procesul deschis de Laura Codruța Kovesi statului român.

Într-un interviu acordat recent, Monica Macovei susține că „decizia CEDO spune foarte clar cine este vinovat de felul cum a fost înlăturată. Primul vinovat este Curtea Constituțională a României. Al doilea este ministrul Justiției. CCR, în mai 2018, l-a obligat pe președintele țării să demită procurorul-șef DNA, cu argumentul că președintele nu are dreptul să evalueze motivele propunerii de revocare ale ministrului Justiției. Termenul folosit de CEDO este că CCR i-a dat un ordin președintelui.

Așa ceva nu s-a întâmplat niciodată în România, iar legea prevede clar că ministrul propune, președintele acceptă sau refuză și, dacă o face, trebuie să o facă motivat. CCR susținea în 2018 că președintele nu are voie să refuze și nici nu are voie să evalueze motivele de revocare invocate de ministru. Acest lucru încalcă și principiul separării puterilor în stat. Legea prevede o procedură clară, din 2005 încoace, tocmai pentru a implica mai multe puteri: ministrul propune, Consiliul Suprem al Magistraturii formulează o opinie și apoi președintele numește sau refuză, dar motivează. Apoi, este greșit înțeleasă independența CCR, pentru că această independență este dreptul nostru de a avea o Curte imparțială, și nu dreptul judecătorilor constituționali să facă orice doresc. Știm de mulți ani de zile că judecătorii CCR sunt numiți politic, dar cel puțin ar trebui să fie competenți, ceea ce nu e cazul. O altă încălcare ține de faptul că nici președintele, nici CCR nu ar fi putut să evalueze decizia și motivele invocate de ministrul Justiției, ceea ce ar însemna că ministrul este peste președintele țării și peste CCR. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai constatat că Laura Codruța Kovesi nu a putut contesta decretul de revocare și nici cererea ministrului. Kovesi putea doar formal, nu pe fond deci, putea contesta, de exemplu, un număr de înregistrare greșit, dacă lipsea o ștampilă.”

Un fapt fără precedent în România, notează fostul ministru al Justiție, care subliniază în acest context rolul la care ar trebui să se limiteze Curtea Constituțională: „Este greșit înțeleasă independența CCR, pentru că această independență este dreptul nostru de a avea o Curte imparțială, și nu dreptul judecătorilor constituționali să facă orice doresc. Știm de mulți ani de zile că judecătorii CCR sunt numiți politic, dar cel puțin ar trebui să fie competenți, ceea ce nu e cazul. O altă încălcare ține de faptul că nici președintele, nici CCR nu ar fi putut să evalueze decizia și motivele invocate de ministrul Justiției, ceea ce ar însemna că ministrul este peste președintele țării și peste CCR. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai constatat că Laura Codruța Kovesi nu a putut contesta decretul de revocare și nici cererea ministrului. Kovesi putea doar formal, nu pe fond deci, putea contesta, de exemplu, un număr de înregistrare greșit, dacă lipsea o ștampilă”.

Monica Macovei mai consideră că președintele Klaus Iohannis putea să refuze demiterea Laurei Codruța Kovesi. Fostul ministru admite că ar fi fost un pas riscand, dar susține că atunci „când trebuie să faci ceva îți iei riscuri”. Monica Macovei: „Din decizia CCR rezulta că președintele era obligat să o revoce. Șeful statului putea să nu revoce. Ce s-ar fi putut întâmpla? Ar fi urmat o sesizre a lui Liviu Dragnea la CCR, pe care președintele de asemenea putea să nu o pună în aplicare. Poate că îl suspendau, mă gândesc că aceasta ar fi fost o consecință politică. Dar putea să-și asume acest risc, fiindcă a fost evident că a fost o negociere politică și au vrut să scape de Codruța Kovesi de la DNA și nu era prima lor încercare. Ei ar vrea să scape de DNA de tot, e visul și dorința veche a grupului de crimă organizată PSD-ALDE. În locul lui, eu nu aș fi demis-o. (…) N-aș spune că președintele Iohannis e vinovat, dar cum să accepte că CCR îl obligă să facă ceva, să revoce pe cineva pur și simplu? Doar nu pune ștampile la aprozar! Scrie în lege că poate refuza o numire sau o revocare în mod motivat. Președintele are consilieri juridici, care știu despre ce e vorba. În plus, eu am semnalat atunci, în momentul în care s-a luat decizia CCR, în mai 2018, Curtea avea doar 8 membri, nu 9 așa cum prevede Constituția. Cel de-al nouălea, judecătorul Lăzăroiu, își depășise mandatul. Trecuse de mandatul de 9 ani și era neconstituțional”.

Potrivit Monicăi Macovei, „deciziile date cu judecătorul Lăzăroiu în complet sunt neconstituționale și ar trebui anulate”.

Totodată, s-ar impune demisia lui Valer Dorneanu din funcția de președinte al CCR, dar și „să-și dea demisia toți cei care au votat atunci, pentru că au votat să se încalce Constituția”.

Interviul integral – AICI.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here