Varianta B.1.1.7 – denumită VOC 202012/01 – a fost descoperită în noiembrie în Maria Britanie şi s-a extins rapid în întreg regatul, iar apoi a fost depistată în zeci de ţări din lume.
În inima fiecărui coronavirus se află genomul său, un fir răsucit de aproape 30.000 de „litere” de ARN. Aceste instrucțiuni genetice forțează celulele umane infectate să adune până la 29 de tipuri de proteine care ajută coronavirusul să se înmulțească și să se răspândească.
Pe măsură ce virusurile se reproduc, mici erori de copiere, cunoscute sub numele de „mutații”, apar în mod natural în genomul lor. Un coronavirus poate acumula de obicei una sau două mutații aleatorii în fiecare lună.
Unele mutații nu au niciun efect asupra proteinelor coronavirusului produse de celula infectată. Alte mutații ar putea modifica forma unei proteine prin schimbarea sau ștergerea unuia dintre aminoacizii săi, fundația pe care se formează proteina.
Prin procesul de selecție naturală, mutațiile neutre sau ușor benefice pot fi transmise din generație în generație, în timp ce mutațiile dăunătoare sunt mai susceptibile de a dispărea.
Câteva mutațiile notabile din descendența lui B.1.1.7, grupate de The New York Times:
Mutația cu opt ghimpi
Cercetătorii sunt cel mai îngrijorați de cele opt mutații B.1.1.7 care modifică forma ghimpelui coronavirusului, pe care virusul îl folosește pentru a se atașa de celule și a se strecura înăuntrul lor.
Fiecare ghimpe este un grup de trei proteine împletite:
Construirea uneia dintre aceste proteine necesită de obicei 1.273 de aminoacizi.
Mutația ghimpelui N501Y
Oamenii de știință suspectează că o mutație, numită N501Y, joacă un rol important în a face coronavirusurile B.1.1.7 mai contagioase. Numele mutației se referă la natura schimbării sale: al 501-lea aminoacid din proteina ghimpelui a trecut de la N (asparagină) la Y (tirozină).
Cercetătorii cred că mutația N501Y a evoluat independent în multe descendențe diferite ale coronavirusului. În plus față de descedența lui B.1.1.7, mutația a fost identificată în variante din Australia, Brazilia, Danemarca, Japonia, Țările de Jos, Africa de Sud, Țara Galilor, Illinois, Louisiana, Ohio și Texas.
Pe lângă N501Y, B.1.1.7 are alte 16 mutații care ar putea avantaja virusul în alte moduri. De asemenea, este posibil să fie mutații neutre, care nu au niciun efect. Ele pot fi transmise pur și simplu din generație în generație ca bagajele vechi. Oamenii de știință fac experimente pentru a afla particularitatea fiecărei mutații.
Ghimpele H69 – V70
O mutație misterioasă din familia lui B.1.1.7 șterge aminoacizii 69 și 70 din ghimpele proteinei. Experimentele au arătat că această ștergere permite coronavirusului să infecteze celulele cu eficiență sporită. Este posibil ca asta să schimbe forma proteinei într-un mod care îngreunează reacția anticorpilor.
Cercetătorii numesc aceasta o „regiune de ștergere recurentă”, deoarece aceeași parte a genomului a fost ștearsă în mod repetat în diferite linii de coronavirusuri. Ștergerea H69-V70 a apărut și într-o variantă care a infectat milioane de nurci în Danemarca și în alte țări. Oamenii de știință încep să identifice o parte din aceste „regiuni”, care ar putea juca un rol important în evoluția viitoare a virusului.
Ștergerea ghimpelui Y144 / 145
Într-o altă „regiune de ștergere recurentă”, unor linii de coronavirus le lipsește fie aminoacidul 144, fie 145 din ghimpele proteinei. Numele mutației provine de la cele două tirozine (Y), care se află în mod normal în acele poziții din proteină.
La fel ca ștergerea H69 – V70, Y144 / 145 apare pe marginea vârfului ghimpelui. De asemenea, poate face mai dificilă lipirea anticorpilor de coronavirus.
Noua tulpină a coronavirusului provine din Africa de Sud, unde a fost identificată în luna octombrie.
Această mutaţie „este cu 50% mai transmisibilă”, dar „nimic nu arată că noua tulpină este mai severă”, a declarat luni Salim Abdool Karim, epidemiolog şi copreşedinte al comitetului ştiinţific al Ministerului sud-african al Sănătăţii.
Aceste concluzii au rezultat în special din datele colectate în principalele focare de contaminare din ţara situată în Africa australă.
Africa de Sud numără peste 1,3 milioane de cazuri de coronavirus, dintre care circa 37.000 de morţi. Grav lovită de al doilea val al pandemiei, ţara a înregistrat luni o scădere cu 23% a numărului de cazuri, a anunţat ministrul sănătăţii, Zweli Mkhize.
