Președintele francez Emmanuel Macron și-a șocat susținătorii în această lună prin convocarea unor alegeri parlamentare pe care mulți le-au considerat inutile. Acum, el se confruntă cu o avalanșă de critici din partea propriei tabere pentru comentariile sale fățișe din timpul campaniei, scrie The Times.
„Nu-l putem închide undeva până pe 7 iulie [data votului final]?”, a glumit un deputat din partidul său liberal Renaissance într-un mesaj trimis unui ministru, potrivit Le Parisien. Această relatare a fricțiunilor a fost confirmată de o sursă din partid, care a spus că reflectă „o neliniște crescândă în rândurile sale față de strategia președintelui”.
Parlamentarul a trimis mesajul după ce Macron i-a speriat pe mulți dintre candidații partidului său descriind Noul Front Popular, o alianță de opoziție a partidelor de stânga, ca fiind „total imigraționist”. Termenul este adesea folosit de partidul de extremă dreapta Adunarea Națională (AN) împotriva partidelor pe care le consideră prea blânde în privința imigrației. Macron a spus că politicile economice ale alianței de stânga sunt „de patru ori mai proaste din punct de vedere al costurilor” decât cele ale AN.
Într-o nouă încercare de a câștiga votanții de dreapta, Macron a atacat politicile „ridicole” ale stângii privind autoidentificarea, care ar permite oamenilor să „își schimbe sexul la o primărie” fără a implica un medic sau un tribunal. El a fost imediat acuzat de transfobie de către grupurile de stânga și LGBT.
Clément Beaune, un deputat homosexual din partea partidului lui Macron și fost ministru al Transporturilor, care a fost cândva unul dintre cei mai apropiați aliați ai acestuia, a scris pe X: „Trebuie să respingem orice stigmatizare în discursul politic”.
Macron pare să curteze alegătorii de dreapta din mediul rural și din orașele mici, dar strategia s-ar putea întoarce împotriva sa. Unii dintre candidații partidului său se tem că declarațiile sale ar putea, de fapt, să propulseze AN la putere.
Un alt deputat al partidului președintelui a declarat: „De fiecare dată când iese cu astfel de lucruri, pierdem un punct. Ar trebui să-și țină gura și să ne lase să ieșim din situația în care ne-a băgat”.
Președintele, însă, nu va schimba tactica. O sursă apropiată lui Macron a minimalizat disensiunile din partid, declarând pentru Le Parisien că comentariile sale au „șocat doar 10.000 de persoane din Paris, cel mult”.
În ciuda sondajelor de opinie care sugerează că AN va câștiga cele mai multe locuri, președintele încă mai crede că partidul său poate învinge.
Cel mai recent sondaj, realizat de Cluster 17 pentru publicația conservatoare Le Point, plasează AN la 29,5% din voturi, cu Noul Front Popular la doar un punct în urmă. Partidul Renașterea al lui Macron și aliații săi, care concurează la alegeri sub sigla Împreună pentru Republică, au obținut doar 18 procente.
Macron își concentrează atacurile asupra stângii, în încercarea de a împiedica candidații partidului său să fie împinși pe locul al treilea în votul inițial al alegerilor cu două tururi de scrutin din 30 iunie.
Potrivit unor surse din partid, președintele crede că poate discredita dreapta dură în timpul fazei cruciale a campaniei de după primul tur. „El este convins că alegătorii se vor gândi de două ori înainte de a susține un grup extremist în turul al doilea decisiv”, a declarat un oficial de partid.
Sistemul electoral francez cu două tururi de scrutin este parțial conceput pentru a favoriza partidele mainstream în detrimentul celor marginale, dar Marine Le Pen a schimbat retorica AN.
Victoria răsunătoare a partidului său în alegerile europene din această lună, care a fost declanșatorul convocării alegerilor parlamentare, a demonstrat succesul ei în a face partidul acceptabil pentru alegătorii care nu l-ar fi susținut niciodată în trecut.
Mulți dintre candidații lui Macron sunt nemulțumiți de faptul că trebuie să lupte în alegeri anticipate în perioada premergătoare Jocurilor Olimpice de la Paris și într-o perioadă a anului în care francezii sunt de obicei mai mult concentrați pe les grandes vacances decât pe politică.
Aurélien Rousseau, fostul ministru al Sănătății al lui Macron, a declarat că decizia președintelui de a dizolva parlamentul „s-a bazat pe un pariu că partidele de stânga nu vor ajunge la o înțelegere, astfel încât va fi Renașterea versus Adunarea Națională”.
Numai că partidele de stânga și-au unit, de fapt, forțele, deși într-o grupare fracționată de partide moderate și de extremă stânga, cu puține puncte comune. Rousseau însuși a schimbat tabăra și acum candidează în calitate de candidat al Noului Front Popular. „Renașterea nu mai este partidul care era atunci când Macron candida la președinție”, a subliniat el.
„Vibecession”. Mitul unei economii slabe a SUA afectează șansele lui Biden de realegere
