NATO fără Turcia? Aceasta ar însemna sfârşitul Alianţei, a susţinut miercuri ambasadorul turc la Paris, Ismail Hakki Musa, după ce i s-a vorbit într-o comisie a parlamentului francez despre „imperialismul turc” şi punerea „în pericol” a prezenţei Turciei în NATO, în timp ce Franţa a anunţat că se retrage temporar din operaţiunea NATO în Mediterana până când va primi din partea Alianţei un răspuns privind fricţiunile sale cu Turcia, scrie Agerpres, care citează AFP.
„Imaginaţi-vă NATO fără Turcia! Nu veţi mai avea NATO! Nu va mai exista NATO fără Turcia! Nu veţi şti cum să trataţi cu Iranul, Irakul, Siria, Mediterana de Sud, Caucazul, Libia, Egiptul”, a spus diplomatul turc în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara.
„Turcia nu este o ţară oarecare în NATO”, a continuat ambasadorul Ismail Hakki Musa, evidenţiind ponderea militară şi demografică a ţării sale. „Noi am ţinut flancul de Sud şi de Est în timpul Războiului Rece cu multe eforturi, uneori în detrimentul prosperităţii naţiunii noastre, a poporului nostru”, a explicat el.
„Imperialismul preşedintelui turc (Recep Tayyip Erdogan) creează o politică de tensiune şi adesea de provocare”, a spus în timpul discuţiei din acea comisie parlamentară senatorul francez Jean-Marie Bockel, membru al Adunării Parlamentare a NATO. „Tot ce sper este ca ceea ce se întâmplă în acest moment să nu pună în pericol această prezenţă a Turciei în cadrul Alianţei Atlantice”, a adăugat el, stârnind astfel reacţia ambasadorului turc.
Franţa critică intens intervenţia militară turcă în Libia de partea guvernului de uniune naţională de la Tripoli, care, cu ajutorul acestui sprijin a reuşit să respingă ofensiva către capitală a trupelor mareşalului Khalifa Haftar. Acesta din urmă este sprijinit în principal de Rusia, Egipt şi Emiratele Arabe Unite. Conform mai multor analişti, Franţa de asemenea l-a susţinut pe Haftar, deşi Parisul neagă.
În contextul tensiunilor legate de poziţionarea faţă de taberele implicate în conflictul libian, preşedintele francez Emmanuel Macron a acuzat luni Turcia că are în acest conflict o „responsabilitate istorică şi criminală” în calitate de ţară care „pretinde a fi membră NATO”.
În replică, ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a spus că „Franţa, pe care Macron o conduce, sau mai degrabă pe care nu reuşeşte să o conducă în acest moment, nu se află (în Libia) decât pentru a-şi urmări interesele cu o mentalitate distructivă”. Cavusoglu a acuzat de asemenea Franţa că „se străduie să consolideze prezenţa Rusiei” în Libia, deşi „NATO consideră Rusia o ameninţare”.
Tensiunile dintre Paris şi Ankara sunt ilustrate şi de un recent incident naval în Mediterana, Franţa acuzând Turcia că a ameninţat una dintre fregatele ei în timpul unei operaţiuni de control a navelor suspectate de încălcarea embargoului de armament pentru Libia, preşedintele Macron văzând în acest incident un nou exemplu ce arată „moartea cerebrală” în care în opinia sa se află NATO.
Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, ‘Sea Guardian’, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.
„Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia.
Franţa a cerut NATO în special „ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.
