O nouă bătălie pentru putere la Chișinău: aservirea Serviciului de Informații. NATO și Rusia se duelează pe tema Transnistriei

Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Republica Moldova revine la principalul ei produs politic – instabilitatea, după ce șeful în funcție al statului, Igor Dodon, a pus în aplicare un plan de a limita puterile președintelui ales, Maia Sandu, la un rol stric decorativ în arhitectura statului.

Planul lui Dodon și al socialiştilor este de a trece Serviciul de Informaţii al Republicii Moldova (SIS) din subordinea preşedintelui în cea a Legislativului, plus alte câteva proiecte legislative controversate precum acordarea unui statut special limbii ruse şi anularea legii antipropagandă.

Acestea au dus joi la un blocaj în Parlament şi proteste în faţa sediului Legislativului din Chişinău.

„Un grup de infractori care nu respectă alegerea poporului. Când Parlamentul se întoarce împotriva oamenilor, el trebuie dat jos. Duminică, ieşim cu toţii în Piaţa Marii Adunări Naţionale, să le spunem ce crede poporul. Ei au votat în câteva minte, la repezeală, proiecte peste proiecte. Socialiştii şi deputaţii lui Şor au votat ca nişte mitraliere, la comandă, lege după lege. Mâine vom depune contestaţie la Curtea Constituţională. Vom cere anularea acestor legi anticonstituţionale. Acest parlament şi acest guvern trebuie sa plece. Oamenii cer anticipate”, a reacționat Maia Sandu.

Ce spune Dodon

De cealaltă parte, președintele în funcție, Igor Dodon, susține că protestele organizate joi de către Maia Sandu „au scop de destabilizare” și nu sunt motivate.

„Eu v-am preîntâmpinat că dacă va câștiga oponenta mea vor avea loc doar acțiuni de destabilizare. Acest lucru și de întâmplă. Cu ce scop Maia Sandu cheamă oamenii la protest? Să mai infectați câteva mii de oameni cu Covid-19? Sau să intrați în clădirile statului să le distrugeți? Eu abia am reparat clădirea Președinției”, a comentat Dodon.

„Și noi putem scoate câteva mii în stradă, dar unde e responsabilitatea? Valorile? Intrați în funcție, acționați politic, conform Constituției, nimeni nu vă împiedică. Chiar suntem gata să vă susținem, suntem gata la un dialog. haideți să elaborăm o foaie de parcurs, cum dizolvăm Parlamentul. Dar nu așa, prin haos”, a spus el.

Cât despre transferul Serviciului de Informații și Securitate de la Președinție la Parlament, Igor Dodon a precizat că inițiativa a venit de la doi deputați din Blocul ACUM.

„Ceea ce s-a votat ieri stabilește subordine dublă. Șeful SIS cum se numea de Parlament, așa și se va numi. Singurul lucru ce s-a schimbat, e că vicedirectorul SIS va fi numit de Parlament. Eu nu pot pune acum un nou vicedirector. Nimeni nu vrea să schimbe șeful la SIS. Actualul director a fost numit prin votul socialiștilor, PAS și Platforma DA și rămâne în funcție”, a subliniat Dodon.

Trupele ruse din stânga Nistrului

Aceasta este însă doar un aspect al fierberii politice de la Chișinău. O altă dimensiune conflictuală vizează Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea separatistă transnistreană.

Maia Sandu a declarat recent că nu există niciun acord semnat de Republica Moldova prin care să fie permisă staţionarea GOTR, precum şi a muniţiei militare, în stânga Nistrului. „Obiectivul nostru este să obţinem retragerea forţelor ruse de pe teritoriul Moldovei”, a subliniat ea.

Preşedintele ales a precizat ca poziţia oficială a Chişinăului este şi va fi în continuare că aceste trupe şi muniţiile trebuie retrase de pe teritoriul Republicii Moldova. Referitor la statutul pacificatorilor ruşi, Maia Sandu a reiterat poziţia exprimată şi anterior de Chişinău, potrivit căreia misiunea de pacificare trebuie să fie transformată în una civilă, sub mandatul OSCE.

Reacția Moscovei ș afirmațiile șefului NATO

Afirmațiile Maiei Sandu au provocat iritare la Kremlin, calificându-le drept „iresponsabile” prin vocea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. „Este puţin probabil ca acest lucru să ajute la o soluţionare şi să putem accepta astfel de cereri, destul de iresponsabile”, a reacţionat marţi șeful diplomației ruse, în cadrul unei conferinţe de presă.

Tot marți, pe fir a intrat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precizând că Rusia încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

„Vedem cum Rusia a desfăşurat trupe prin încălcarea dorinţelor diferitelor guverne din vecinătatea noastră, cum Rusia a anexat ilegal Crimeea, cum continuă să destabilizeze estul Ucrainei, cum există trupe ruseşti în regiuni din Georgia şi, de asemenea, cum există trupe în Moldova, în Transnistria”, a declarat şeful NATO.

„Şi această încălcare a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova este încă un exemplu al modului în care Rusia de prea multe ori nu respectă dreptul internaţional şi integritatea teritorială a ţărilor, inclusiv a Moldovei”, a subliniat Stoltenberg.

Acum, MAE rus iese pe contraatac cu un comentariu față de afirmațiile șefului NATO. „Am crezut că NATO are surse sigure și credibile de informații în vecinătatea alianței, așa cum a spus Stoltenberg, și că aceste surse i-ar putea spune despre acordurile ruso-moldovene relevante în acest sens”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe, citată de agenția TASS.

„Staționarea contingentului militar rus, care face parte din forțele comune de menținere a păcii desfășurate acolo și asigură protecția depozitelor din satul Cobasna, se realizează legal. Timp de 28 de ani de prezență a operațiunii de menținere a păcii de pe Nistru, aceasta și-a dovedit eficacitatea, asigurând în mod fiabil pacea și stabilitatea în regiune”, a mai spus Zaharova.

„Aș dori să-l sfătuiesc pe secretarul general NATO să aibă grijă de membrii săi, în primul rând de Statele Unite și de prezența ilegală a acestora, de exemplu, în Siria”, a adăugat aceasta.

Munițiile de la Cobasna

Pe teritoriul ocupat de separatiștii de la Tiraspol există cel mai mare depozit de muniții din Europa de Est, construit în 1940.

Depozitul militar este situat în satul Cobasna, aflat sub pretinsa jurisdicţie a regiunii transnistrene, la circa 200 de kilometri distanță de punctul de trecere al frontierei Leușeni-Albița.

În acest depozit se păstrează moştenirea de arme a fostei Armate a 14-ea a Uniunii Sovietice, dar și o parte din armamentul din fosta RDG și Cehoslovacia.

Informaţiile despre condiţiile în care este păstrat armamentul sunt învăluite în secretomanie, ca mai tot ce vizează nerecunoscuta republică nistreană.

În 2009, fostul vicepremier de la Chișinău, Victor Osipov, responsabil de problemele reintegrării fâşiei separatiste în Republica Moldova, spunea că depozitul de Cobasna este un focar de risc: „Arsenalul este menținut acolo în pofida promisiunii făcute de Rusia la Summitul OSCE din 1999 că-și va retrage trupele și armamentul până în 2002. Între timp, au fost retrase 22 de tone de munițiii, fiind distruse 300 de tancuri și alte vehicule blindate. Din 2003, însă, acest proces este oprit, motivația Moscovei fiind că Tiraspolul ar fi cerut ca prezența militară rusească să fie păstrată, de teama «agresiunii militare» din partea Chișinăului. Simultan, au fost suspendate și inspecțiile internaționale, astfel încât nimeni nu mai cunoaște în ce condiții este păstrat acest armament”.

Osipov admitea că nu este exclus furtul de arme şi muniţii din depozit.

Şi un fost ministru al Apărării din Republica Moldova, generalul Vitalie Marinuţa, atrăgea atenţia, în 2015, asupa pericolului pe care îl reprezintă acest depozit pentru siguranţa întregii regiuni, precizând că muniţia ar putea fi folosită şi în scopuri teroriste.

În cazul în care depozitul ar exploda, susţinea Marinuţa, puterea deflagraţiei ar fi echivalentă cu cea a unei bombe atomice de 10 tone.

Autoritățile centrale de la Chișinău au cerut în mod repetat Rusiei să își retragă trupele militare și munițiile din regiunea transnistreană. 

Fostul ministru al Apărării Anatol Șalaru anunța, în octombrie 2016, că Republica Moldova și Ucraina erau pregătite să ofere un coridor verde pentru retragerea armamentului și a celor aproximativ 1.000 de militari ruși care staționează ilegal în stânga Nistrului.

Coridorul verde putea fi realizat prin trei modalități: 1) pe cale terestră, prin traversarea teritoriului ucrainean; 2) pe cale aeriană, folosind aeroportul de la Mărculești; 3) pe cale maritimă, prin portul Giurgiulești.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here