Mica țară baltică fostă republică sovietică Estonia nu exclude o contribuție militară la o operațiune menită să asigure securitatea navigației comerciale în fața represaliilor iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a declarat marți ministrul eston de externe Margus Tsahkna, o poziție inedită în rândul aliaților din NATO, printre care inclusiv cei mai puternici au respins cererea președintelui american Donald Trump de a participa la o astfel de misiune în cadrul unei coaliții, relatează agenția DPA, citată de Agerpres.
Estonia, țară membră a UE și NATO, ar fi pregătită să discute o posibilă contribuție la o misiune a SUA dacă Washingtonul formulează o cerere oficială, a spus ministrul Margus Tsahkna la postul de radio public eston. Nu este însă clar cu ce ar putea contribui Estonia la o asemenea misiune. Letonia, vecina Estoniei, a exclus orice participare.
Președintele american Donald Trump a amenințat anterior cu ‘consecințe foarte grave pentru viitorul NATO’ dacă țările Alianței refuză să trimită nave militare în zona Strâmtorii Ormuz, cerere față de care statele membre ce s-au exprimat în această chestiune au manifestat deja rezerve, inclusiv unele dintre cele mai puternice aliate ale SUA, precum Regatul Unit, Germania, Franța sau Polonia, care au respins apelul.
Confruntat cu asemenea reacții, Trump a criticat luni ceea ce a numit ‘lipsa de entuziasm’ a aliaților SUA. ‘Unii sunt foarte entuziasmați, alții nu, iar unele sunt țări pe care le-am ajutat timp de mulți, mulți ani la rând. Le-am protejat de surse externe teribile, iar ele nu prea sunt entuziaste. Și nivelul de entuziasm contează pentru mine’, a indicat Trump la o discuție cu presa la Casa Albă. ‘De 40 de ani noi vă protejăm, iar voi nu doriți să vă implicați în ceva foarte minor’, și-a continuat el reproșurile.
În timp ce continuă atacurile aeriene americano-israeliene asupra Iranului, Corpul Gărzilor Revoluționare iraniene a amenințat că va lovi în strâmtoare orice navă ce are legături cu SUA, cu Israelul și cu țările susținătoare ale acestora, în timp ce Statele Unite încă ezită să recurgă singure la opțiunea riscantă a escortării militare a navelor comerciale ce traversează această cale navigabilă prin care tranzitează aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL).
