Din Chile şi până în Liban, trecând prin Guineea, mişcări de contestare s-au multiplicat în ultimele săptămâni în lume, relatează AFP care prezintă principalele revolte populare.
BOLIVIA
De când? De la 21 octombrie.
Care este elementul declanşator? Numărarea contestată a voturilor în alegerile de la 20 octombrie, în urma cărora şeful în exerciţiu al statului Evo Morales este creditat cu o victorie.
Care este situaţia? Mai multe regiuni sunt teatrul unor incidente violente. La 23 octombrie, o grevă generală a început la Santa Cruz, capitala economică şi bastionul opoziţiei, după care s-a extins. Liderul socialist, care a calalogat greva drept o ”lovitură de stat”, a revendicat victoria la 24 octombrie.
Care este bilanţul uman? Răniţi în confruntări între susţinători şi critici ai lui Evo Morales.
CHILE
De când? De la 18 octombrie.
Care este elementul declanşator? Scumpirea preţului biletelor de metrou la Santiago.
Care este situaţia? În pofida suspendării scumpirii, urmată de măsuri sociale propuse de către preşedintele conservator Sebastian Piñera, contestarea condiţiilor socio-economice şi inegalităţilor s-a amplificat şi extins în alte regiuni. O grevă generală a început la 23 octombrie.
Care este bilanţul uman? 18 morţi.
LIBAN
De când? De la 17 octombrie.
Care este elementul declanşator? Introducerea unei noi taxe asupra apelurilor telefonice efectuate prin mesageria WhatsApp.
Care este situaţia? Guvernul lui Saad Hariri a anulat rapid măsura şi a anunţat reforme economice de urgenţă. Însă mişcarea de contestare – care cere plecarea întregii clase politice – continuă să crească în nordul şi în sudul ţării, provocând o cvasiparalizie.
Care este bilanţul uman? Manifestaţii paşnice, pătate de ciocniri.
GUINEEA
De când? De la 7 octombrie.
Care este elementul declanşator? Planul atribuit preşedintelui în exerciţiu Alpha Condé, în vârstă de 81 de ani, de a candida la succesiunea sa în 2020 şi de a schimba, în acest sens, Constituţia.
Care este situaţia? La manifestaţii participă mii de cetăţeni, la apelul Frontului Naţional pentru Apărarea Constituţiei (FNDC), o coaliţie a unor partide de opoziţie, sindicate şi şi membri ai societăţii civile.
Care este bilanţul uman? Zece morţi.
ECUADOR
Când? 1-13 octombrie.
Care este elementul declanşator? Creşterea preţului carburanţilor.
Care este situaţia? După 12 zile de manifestaţii, s-a încheiat un acord între mişcarea indigenă, vârful de lance al contestării, şi preşedintele Lenin Moreno, care a retras decretul controversat.
Care este bilanţul uman? 8 morţi şi 1.340 de răniţi.
IRAK
De când? de la 1 octombrie.
Care este elementul declanşator? Apeluri spontane pe reţele de socializare la a cere locuri de muncă şi servicii publice funcţionale.
Care este situaţia? După osăptămână de contestare reprimată violent, Guvernul a anunţat măsuri sociale, însă nicio reformă profundă. Strada vrea o nouă Constituţie şi o reînnoire totală a clasei politice. Vineri, contestarea s-a reluat, cu un nou val de violenţe, alimentate de liderul şiit Moqtada Sadr.
Care este bilanţul uman? Peste 150 de morţi în prima săptămână. Peste 40 de morţi numai vineri.
Alte contestări, care au izbucnit anul acesta, continuă.
La Hong Kong, o contestare a apărut la 9 iunie, declanşată de un proiect de lege care autoriza extrădări către China continentală.
Manifestaţii şi acţiuni aproape zilnice, la care participă până la două milioane de persoane în acest teritoriu cu 7,3 milioane de locuitori, au aruncat fosta colonie britanică în cea mai gravă criză politică de la retrocedarea sa, în 1997.
Proiectul a fost suspendat în septembrie, însă revendicările s-au extins la denunţarea unui recul al libertăţilor şi unor ingerinţe tot mai mari ale Beijingului în afacerile regiunii semiautonome.
Iniţial paşnice, manifestaţiile au degenrat în ciocniri violente între activişti şi forţe de ordine. Numeroşi activişti în favoarea democraţiei au fost atacaţi de către susţinători ai puterii de la Beijing.
În Algeria, decizia preşedintelui Abdelaziz Bouteflika de a candida la al cincilea mandat a provocat un val de manifestaţii paşnice, al 22 fenruarie.
Bouteflika a demisionat la începutul lui aprilie, însă manifestaţiile au continuat, reclamând plecarea întregului aparat politic.
„Hirak”-ul (mişcarea) respinge organizarea unor alegeri prezidenţiale, anunţate la 12 decembrie de către puterea interimară, denunţându-le drept un simplu mijloc prin care ”sistemul” vrea să se menţină la putere.
