Pacepa a murit. „Covid a reuşit ceea nu au putut o recompensă de 2 milioane dolari și două echipe de asasini”

Un publicist american, Ronald J. Rychlak, a anunţat, luni, decesul lui Ion Mihai Pacepa, fostul şef al spionajului ceauşist, dezertat în SUA acum mai bine de 40 de ani. Într-un articol scris pentru The Epoch Times, Rychlak susţine că decesul lui Pacepa a survenit din cauza Covid-19 şi creionează profilul unui influent şef al spionajului sovietic, devenit, după dezertare, un duşman de moarte al blocului comunist şi dezinformărilor semănate în Vest.

<< În 2017, Christopher Monckton, Third Viscount Monckton of Brenchley și fost consilier al prim-ministrului britanic Margaret Thatcher, l-a numit pe locotenentul general Ion Mihai Pacepa „cel mai influent om al secolului al XX-lea și, probabil, al începutului de secol XXI”.

El a fost omul care a tras cortina pentru a dezvălui dezinformarea ce răzbătea din blocul sovietic. Din păcate, majoritatea oamenilor nu au fost la curent cu existenţa lui Pacepa şi cu munca sa.

În primele ore ale dimineții din 14 februarie 2021, COVID-19 a reuşit ceea ce nu au putut o recompensă de 2 milioane de dolari și două echipe de asasini plătiţi de România. Ion Mihai Pacepa, „Mike” pentru cei care l-au cunoscut, a fost chemat acasă pentru răsplata veșnică.

Pacepa s-a născut la București în 1928. A studiat chimia industrială la Universitatea Politehnica din București, dar înainte de absolvire a fost recrutat de poliția secretă a Republicii Socialiste România, Securitatea. Iniţial, a fost în departamentul de contrasabotaj al Securității. În 1955, a fost transferat la Serviciul de Informații Externe.

Pacepa a fost numit șef al stației din Frankfurt, Germania de Vest, în 1957. Doi ani mai târziu, a fost numit șef al noului departament de spionaj industrial al României și a ocupat această funcție până când a trecut în Vest. Începând din 1972, a fost și șef adjunct al serviciilor de informații externe românești, consilier pentru dezvoltare industrială și tehnologică, precum și mâna dreaptă a liderului României comuniste, Nicolae Ceaușescu.

În noul său rol, Pacepa s-a aflat în fruntea ordinii mondiale comuniste. A călătorit pe Glob. Îi cunoştea şi socializa cu Nikita Hrușciov, Mao Zedong, Fidel Castro și, bineînțeles, Ceaușescu. A întâlnit lideri occidentali, inclusiv pe președintele Jimmy Carter.

Cu toate acestea, în 1978, și-a riscat viața pentru a lăsa în urmă poziția sa în vârful lumii sovietice/comuniste, venind în Statele Unite. Şi-a făcut o misiune din a avertiza Occidentul asupra opresiunii care urmează inevitabil după instalarea socialismului și comunismului. El a fost și rămâne cel mai înalt oficial al blocului sovietic care a trecut vreodată în Occident.

La început, președintele Carter nu l-a crezut pe Pacepa și a dorit să-l trimită pe dezertor în România – un soi de condamnare la moarte. Tocmai dezinformarea pusă în operă de Pacepa l-a păcălit pe președintele SUA să creadă că Ceaușescu era un aliat de încredere, iar acum (acelaşi) Pacepa prezenta o imagine foarte diferită.

În cele din urmă, CIA l-a convins pe Carter de bună-credința lui Pacepa, iar agențiile de informații occidentale au exploatat informațiile neprețuite pe care le-a furnizat. Cea mai importantă a fost explicația sa despre modul în care agenții sovietici au plantat dezinformarea pentru a înșela și a submina încrederea în guvernele, liderii, istoria și instituțiile occidentale – în special în biserici. Când Pacepa a obţinut cetățenia SUA, CIA i-a trimis o scrisoare prin care îi mulțumea pentru „contribuția sa importantă și unică în SUA”.

În România, Ceaușescu a creat o unitate specială a Securității, însărcinată doar cu asasinarea lui Pacepa. Dictatorul a pus, de asemenea, două recompense separate, de câte 1 milion de dolari pe cap, și l-a trimis pe infamul asasin „Carlos Șacalul” pentru a îndeplini sarcina, precum și o a doua echipă de asasini. S-au apropiat. Identitatea secretă a lui Pacepa a fost de două ori compromisă și a trebuit să fie supus unei intervenții chirurgicale plastice și să-și reconstruiască viața alături de soția sa americană, un agent CIA pe care l-a întâlnit în timp ce i se făcea debriefing-ul.

Pacepa și-a publicat în cele din urmă informațiile în cartea „Orizonturi roșii”, care a expus corupția și brutalitatea guvernului Ceaușescu și a lumii sovietice/comuniste. (Președintele Ronald Reagan a numit această carte „biblia pentru relațiile cu dictatorii”). A fost tradusă, condensată și introdusă prin contrabandă în România, unde a devenit un catalizator în motivarea oamenilor pentru a-și răsturna guvernul. Nicolae și soția sa, Elena, au fost arestați, audiați, condamnați și executați pe baza unor probe, dintre care multe proveneau direct din acea carte.

După ce a venit în Statele Unite, Pacepa și soția sa au trăit sub identități noi, dar a continuat să scrie cărți și articole sub numele său real, inclusiv cartea din 2013, “Disinformation: Former Spy Chief Reveals Secret Strategies for Undermining Freedom, Attacking Religion, and Promoting Terrorism”, la care am fost coautor. El a vrut să corecteze poveștile false la crearea cărora a contribuit când era influent în lumea informațiilor din blocul sovietic.

Printre cele mai importante piese de dezinformare pe care el le-a vrut îndreptate au fost aceea că CIA se afla în spatele asasinării președintelui John F. Kennedy, că Papa Pius al XII-lea a fost pro-german în al doilea război mondial și că terorismul din Orientul Mijlociu era organic (mai degrabă decât aţâţat de către Kremlin). Mașinile de informații ale blocului sovietic cultivaseră toate aceste narațiuni false în timp ce Pacepa lucra în acea lume. Ultima sa carte, “Operation Dragon: Inside the Kremlin’s Secret War on America” (co-autor R. James Woolsey) tocmai a fost lansată de Encounter Books.

Flirtul recent al Americii cu socialismul l-a preocupat foarte mult pe Pacepa. În calitate de șef al serviciilor de informații străine din România comunistă, a folosit agenți, active și înşelătorii pentru a planta sămânţa neîncrederii în mintea americanilor cu privire la implicarea guvernului în războiul din Vietnam. El a menționat că acest tip de dezinformare se întâmplă din nou astăzi, cu „știri false” și tot felul de povești (uneori retractate ulterior) care au zugrăvit Statele Unite în cea mai proastă lumină posibilă.

Pacepa a vorbit adesea despre mass-media – mai exact, despre banii din spatele mass-media de știri. Pacepa s-a specializat în dezvoltarea poveștilor în acest mod pe când se afla în fruntea comunității de informații din blocul sovietic. El a contribuit la transformarea atitudinilor americane în diverse probleme, din anii 1960 și 1970. A recunoscut aceleași tehnici folosite astăzi, astfel încât mulți oameni au acum o viziune foarte negativă asupra guvernului lor, dar o viziune pozitivă asupra socialismului.

Pacepa lasă în urmă soția cu care fusese căsătorit peste 40 de ani și o fiică adultă. >>

• Ronald J. Rychlak este Jamie L. Whitten şef de catedră la Universitatea din Mississippi. Este autorul mai multor cărți, printre care: “Hitler, the War, and the Pope”, “Disinformation” (co-autor Ion Mihai Pacepa) şi “The Persecution and Genocide of Christians in the Middle East” (co-editată de Jane Adolphe).

Patru modalități prin care Kremlinul ar putea bloca rețelele de socializare occidentale în Rusia