Parlamentul României face apel la Guvern şi la autorităţile publice să intensifice măsurile de prevenire, intervenţie şi sancţionare a actelor de violenţă domestică, inclusiv prin alocarea resurselor necesare pentru adăposturi, servicii sociale, psihologice şi juridice. De asemenea, Parlamentul României lansează mesajul naţional ”România fără violenţă domestică” şi invită societatea civilă, mediul academic, organizaţiile profesionale şi cetăţenii să se alăture acestui demers pentru o ţară, transmite News.ro.
Preşedintele Senatului: Adoptarea Declaraţiei „România fără violenţă domestică” de către Parlament, un semn că liderii politici, de la putere şi din opoziţie, au înţeles că violenţa domestică nu mai poate fi ignorată, ascunsă sau minimalizată
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat cu prilejul adoptării Declaraţiei „România fără violenţă domestică” de către Parlament, că este un semn că liderii politici, de la putere şi din opoziţie, au înţeles că violenţa domestică nu mai poate fi ignorată, ascunsă sau minimalizată.
”Vorbim astăzi, aici, împreună, cu responsabilitate şi cu un profund angajament politic, despre o Românie fără violenţă domestică. Adoptarea Declaraţiei „România fără violenţă domestică” în Şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor este un semn că liderii politici, de la putere şi din opoziţie, au înţeles că într-o Românie europeană, democratică şi solidară, violenţa domestică nu mai poate fi ignorată, ascunsă sau minimalizată”, a declarat Mircea Abrudean, în plenul comun.
El a arătat că astăzi, în Parlamentul României, marcăm împreună şi Ziua Internaţională a Nonviolenţei şi este un demers lăudabil. ”Aici, din această sală, în această clădire, ca senatori şi deputaţi, mandate obţinute prin votul de încredere al cetăţenilor acestei ţări, avem obligaţia legală şi morală de a fi vocea lor, vocea tuturor victimelor, mai ales atunci când nu pot sau nu au curajul de a vorbi, din frică, din constrângere”, a afirmat Abrudean.
Preşedintele Senatului a menţionat că Declaraţia „România fără violenţă domestică” nu trebuie să fie un simplu document politic de intenţie.
”Ea este şi trebuie să fie un angajament naţional. Este o asumare a înţelegerii, odată pentru totdeauna, că violenţa domestică este un fenomen care a luat o amploare nepermisă în ultimii ani şi e nevoie deja de o abordare care trebuie să meargă dincolo de partidele politice, de guverne şi de cicluri electorale. Astăzi, prin această Declaraţie ne angajăm să continuăm cu mai multă determinare şi să intensificăm demersurile legislative, astfel încât să construim mecanisme mai eficiente şi mai rapide de sprijin pentru fiecare victimă a violenţei domestice”, a apreciat Mircea Abrudean.
Potrivit preşedintelui Senatului, totodată, această Declaraţie trebuie privită ca o datorie pe care noi toţi cei prezenţi astăzi ne-o asumăm în faţa tuturor victimelor violenţei domestice şi în faţa tuturor copiilor care au asistat la asemenea drame şi care au trăit sau continuă să trăiască în teamă.
”Avem responsabilitatea de a construi împreună o Românie sigură pentru toţi cetăţenii. O Românie în care respectul faţă de viaţă devine fundaţia pe care ne construim viitorul. Ca Preşedinte al Senatului, vă asigur că lupta împotriva violenţei domestice nu va rămâne doar o prioritate declarativă. Avem nevoie de o legislaţie actualizată, de sprijin pentru victime, de fermitate împotriva agresorilor. Îmi doresc ca aceste eforturi să continue printr-o colaborare integrată, coordonată şi reală între Parlament, Guvern, administraţia publică, societatea civilă şi comunităţile locale”, a spus Abrudean.
El a mai menţionat că noua comisie specială comună „România fără violenţă”, înfiinţată recent, are o misiune extrem de importantă: aceea de a asculta victimele, ONG-urile şi experţii, dar şi de a transforma mărturiile lor şi bunele practici, în soluţii legislative şi în politici publice eficiente.
”Violenţa domestică este unul dintre acele subiecte care ne obligă să răspundem cu toată fermitatea instituţională. Nu ne mai putem permite să rămânem indiferenţi. Nu mai avem voie să reacţionăm târziu, după ce răul a fost deja produs. Realitatea este dură. Una din două femei din România a fost o victimă a violenţei domestice. Suntem printre primele patru state din UE la incidenţa violenţei împotriva femeilor, conform Eurostat. Şi sub 10% dintre victime reuşesc să ajungă la servicii de sprijin”, a atras atenţia Mircea Abrudean.
Preşedintele Senatului a mai declarat că peste 50% dintre tinerele femei din România se tem că ar putea deveni victime ale violenţei fizice, sexuale sau domestice.
”Aceste date nu sunt doar statistici. Sunt persoane. Sunt destine care astăzi ne privesc cu atenţie şi ne cer ajutorul. Ceea ce ne arată într-un mod limpede că este urgent să avem coerenţă legislativă şi acţiune publică fermă. Avem nevoie de voinţă politică, de politici publice sustenabile, de educaţie şi de intervenţie timpurie. Răspunsul pe care astăzi îl dăm este unul clar. România nu mai tolerează violenţa domestică. Aceasta este misiunea şi angajamentul nostru solemn. Este datoria noastră, împreună, cu determinare, să construim o Românie sigură, în care fiecare dintre noi să trăiască liber şi fără frică”, a subliniat Abrudean în discurs.
Alina Gorghiu: Violenţa domestică nu e o ceartă. Nu e un conflict. Nu e „o problemă între soţi”. Este crimă. Este frică zilnică. Este teroare în propria casă, acolo unde ar trebui să fie siguranţă
Deputatul PNL Alina Gorghiu, a declarat marţi, în plenul comun al Parlamentului, cu prilejul adoptării Declaraţiei „România fără violenţă domestică”, că violenţa domestică nu e o ceartă, nu e un conflict, nu e „o problemă între soţi” ci este crimă, este frică zilnică şi este teroare în propria casă, acolo unde ar trebui să fie siguranţă.
”În România, femeile sunt de foarte multe ori bătute, jignite, agresate chiar în faţa copiilor lor. Şi uneori, sunt omorâte în prezenţa copiilor. Copii care rămân cu imaginea groazei, cu o rană pe care nicio terapie nu o vindecă. Violenţa domestică nu e o ceartă. Nu e un conflict. Nu e „o problemă între soţi”. Este crimă. Este frică zilnică. Este teroare în propria casă, acolo unde ar trebui să fie siguranţă”, a spus Alina Gorghiu, în plenul comun.
Aceasta a arătat că astăzi, legea pedepseşte sever violenţa domestică.
”Recent, la Curtea de Apel Craiova, un recidivist care a încercat să-şi ucidă soţia a primit 30 de ani de detenţie. Mesajul instanţei este clar: violenţa nu are scuză. Fiecare femeie are dreptul la viaţă şi la siguranţă. Dar nu e suficient. Ca Parlament, nu putem rămâne doar la statistici şi declaraţii. Avem obligaţia să susţinem legi care protejează şi resurse care ajută. Victimele trebuie să ştie că nu sunt singure”, a mai spus ea. Alina Gorghiu a transmis un mesaj bărbaţilor din România:
”Adevărata putere nu stă în violenţă. Învăţaţi-vă copiii că respectul este forţa adevărată şi arătaţi fiicelor voastre că au dreptul la siguranţă şi demnitate”. Gorghiu le-a cerut parlamentarilor să prioritizeze proiectele care reduc violenţa, nu să le împingă la coadă.
”Fiecare lege pe care o amânăm poate însemna o victimă în plus. Avem nevoie de resurse continue şi de centre unice unde victimele să primească servicii integrate – juridice, psihologice, sociale. De finanţare reală pentru serviciile sociale. De campanii care să facă cunoscute mecanismele pe care legea deja le oferă: brăţările electronice, ordinele de protecţie, voucherele, compensaţiile pentru victime. Angajatorii pot primi 2.250 de lei pentru fiecare persoană victimă a violenţei sau traficului de persoane pe care o angajează. Legislaţie avem. Trebuie însă să monitorizăm aplicarea ei şi să ne asigurăm că aceste instrumente funcţionează zi de zi, în comunităţi”, a spus ea.
Alina Gorghiu a menţionat că avem nevoie şi de parteneriat real cu administraţiile locale.
”La Cluj-Napoca, victimele violenţei domestice primesc sprijin pentru plata chiriei, 300 de euro pe lună primul an, ca să îşi construiască o viaţă departe de agresor. Asta înseamnă servicii sociale care chiar schimbă destine. Şi avem nevoie de instituţii puternice. Comasarea Agenţiei pentru Egalitate de Şanse cu Agenţia Împotriva Traficului nu trebuie să slăbească protecţia femeilor. Europa ne cere să întărim aceste mecanisme. România trebuie să arate că tratează egalitatea de şanse ca pe o prioritate”, a mai spus Gorghiu.
Ea a subliniat că ”România fără violenţă domestică” nu este un slogan, ci este un angajament şi este un test pentru demnitatea acestei instituţii şi a fiecăruia dintre noi.
Grindeanu: Pentru a sparge tăcerea apăsătoare a stigmatului asociat violenţei domestice, trebuie să ne implicăm cu toţii, ca societate. Parteneriatele cu ONG-uri, cu specialişti, cu instituţii de cult şi cu mass-media, au un rol extrem de important
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, a declarat în plenul comun al Parlamentului, în care a fost adoptată Declaraţia Parlamentului României cu ocazia Zilei Internaţionale a Nonviolenţei, că pentru a sparge tăcerea apăsătoare a stigmatului asociat violenţei domestice, trebuie să ne implicăm cu toţii, ca societate iar parteneriatele cu organizaţii non-guvernamentale, cu specialişti, cu instituţii de cult şi cu mass-media, au un rol extrem de important. El a mai arătat că este esenţial ca, de la cele mai fragede vârste, pe lângă limba română, matematică, istorie, limbi străine şi geografie, copiii noştri trebuie să înveţe ce înseamnă Codul Empatiei: respectul, demnitatea, gestionarea conflictelor.
Sorin Grindeanu a arătat că astăzi, Parlamentul României condamnă cu fermitate toate formele de violenţă domestică şi reafirmă faptul că acestea reprezintă încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului şi cheamă alături întreaga societate, în lupta împotriva acestui flagel!
”Astăzi, chemăm alături, în această luptă, fiecare român care crede că respectul şi demnitatea încep de la familie”, a mai spus Grindeanu, adăugând că această Declaraţie nu este doar o solemnitate politică, ci un angajament luat în faţa românilor care ne-au ales să-i reprezentăm.
”Prin această declaraţie, ne angajăm să transformăm promisiunile în acţiun şi să aducem empatia, armonia şi calmul în locul nepăsării şi a violenţei Este un angajament extrem de serios. Este un angajament pentru care toate instituţiile statului – Guvern, ministere, autorităţi – trebuie să acţioneze coordonat”, a precizat preşedintele Camerei Deputaţilor.
Sorin Grindeanu arată că este esenţial ca legislaţia în domeniu să conţină norme clare, dar ea trebuie însoţită de un sistem funcţional, în care instituţiile competente trebuie să arate coerenţă şi răspunsuri prompte în faţa oricărui act de violenţă şi un sistem care funcţionează fără sincope, cu modalităţi rapide de intervenţie, care să asigure protecţie şi acces imediat la ajutor, cu finanţări suficiente pentru prevenţie, servicii de suport acordate victimelor, dar şi de reintegrare a acestora.
”Pentru asta, nu vă ascund, este necesară şi întărirea încrederii în justiţie. Protejarea victimelor şi tragerea la răspundere a agresorilor nu mai pot fi subminate de birocraţie sau întârzieri procesuale”, a menţionat Grindeanu.
”Ştiţi şi dumneavoastră, aşa cum ştiu şi eu, această formă a violenţei este ascunsă în tăcere, frică şi ruşine. De aceea, este şi neglijată de multe ori, chiar de către cei din jur, foarte apropiaţi. Pentru a schimba această realitate, pentru a da curaj victimelor, trebuie să acţionăm unitar, întreaga societate, să le arătăm că ruşinea şi teama nu trebuie să le aparţină lor, ci agresorilor lor! De aceea, a venit timpul să schimbăm radical sistemul nostru educaţional! Este esenţial ca, de la cele mai fragede vârste, pe lângă limba română, matematică, istorie, limbi străine şi geografie, copiii noştri trebuie să înveţe ce înseamnă CODUL EMPATIEI: respectul, demnitatea, egalitatea, dialogul şi gestionarea conflictelor”, a afirmat Grindeanu.
Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, copiii noştri trebuie să înveţe că o mână întinsă la timp şi o vorbă bună sunt mai puternice decât orice pumn sau cuvânt răstit! Da, putem stopa acest flagel dacă investim ACUM în educaţia copiilor noştri!
El a mai spus că, alături de educaţie, conştientizarea este de asemenea importantă.
”Pentru a sparge tăcerea apăsătoare a stigmatului asociat violenţei domestice, trebuie să ne implicăm cu toţii, ca societate. Parteneriatele cu organizaţii non-guvernamentale, cu specialişti, cu instituţii de cult şi cu mass-media, au un rol extrem de important în crearea unui mediu în care violenţa să fie condamnată ferm şi prevenirea să fie prioritară. Este esenţial să consolidăm acest parteneriat, să ascultăm experienţa din teren şi să integrăm soluţiile inovatoare în actele legislative elaborate aici, în Palatul Parlamentului”, a arătat Sorin Grindeanu.
Preşedintele Camerei Deputaţilor s-a referit şi la sprijinul pentru victime. ”Acest sprijin nu înseamnă doar intervenţie punctuală în momentul crizei, ci – mai ales! – asigurarea vindecării şi reintegrării acestora. Adăposturi sigure, consiliere psihologică, asistenţă juridică, oportunităţi de ocupare a forţei de muncă, sprijin pentru copiii afectaţi pentru a-şi continua educaţia — toate acestea sunt componentele unui sistem de protecţie care trebuie să funcţioneze ireproşabil. Dar, pentru asta, repet!, instituţiile statului român, societate civilă şi fiecare român – trebuie să facă paşi împreună!”, a spus Grindeanu.
Preşedintele Camerei a făcut un apel către toate colegele şi toţi colegii prezenţi: ”pentru a ne proteja familiile să lăsăm deoparte culorile politice, carnetele de partid şi să ne dăm mâna pentru a schimba împreună obiceiuri adânc înrădăcinate şi prejudecăţi”.
”Nu va fi uşor! Sper însă să dăm dovadă de maturitate politică pentru a realiza că românii sunt cei pe care îi onorăm şi îi ajutăm cu fiecare demers comun pentru care muncim împreună. Doar uniţi se pot schimba mentalităţi, rezolva răni adânci ce apasă societatea, şi putem spera la o Românie în care fiecare persoană este protejată şi respectată! Dragi femei, dragi copii, toţi cei care astăzi trăiţi în întunericul fricii, chinuiţi de violenţa hidoasă ale unor oameni schimonosiţi sufleteşte, vă cerem iertare. Suntem aici pentru voi, suntem aici să vă ascultăm, să vă auzim glasurile! Suntem aici să vă protejăm!”, a subliniat Grindeanu în discurs.
Cătălin Predoiu: Am creat unităţi şi compartimente speciale de combatere a violenţei domestice, am alocat şi vom aloca în continuare resurse, inclusiv poliţişti suplimentari, care să specializeze în acest tip de criminalitate domestică
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat marţi, în plenul comun al Parlamentului, cu prilejul adoptării Declaraţiei „România fără violenţă domestică”, că a creat unităţi şi compartimente speciale de combatere a violenţei domestice, a alocat şi vor aloca în continuare resurse, inclusiv poliţişti suplimentari, care să specializeze în acest tip de criminalitate domestică.
”Sunt extrem de onorat să vorbesc astăzi în faţa dumneavoastră cu ocazia adoptării unei declaraţii foarte importante de către Parlamentul României, ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Violenţei, Ziua Internaţional a non-violenţei, ocazie cu care dăm un puternic semnal că Parlamentul României se angajează în această acţiune foarte importantă de asanare a societăţii pe un fenomen foarte grav, care distruge vieţi, destine, mutilează suflete şi lasă urme, poate foarte greu de rezolvat, foarte greu de vindecat, uneori ireparabile. Am venit cu un profund respect pentru Parlament, datorită acestei declaraţii, datorită faptului că Parlamentul s-a angajat în combaterea acestui flagel. Şi aş vrea, în primul şi în primul rând, să felicit colegii care s-au angajat în această acţiune, care este o acţiune dincolo de bariere politice, dar totuşi ea a plecat de la anumite iniţiative ale unor colegi pe care personal, îi stimez pentru această acţiune”, a declarat ministrul de Interne în plenul comun al celor două Camere.
Cătălin Predoiu a afirmat că a văzut foarte mulţi parlamentari care încă de la începutul dezbaterii urmăresc cu atenţie, în semn că e mai mult decât un exerciţiu politic, e un interes real în combaterea acestui flagel, după cum e limpede că sunt şi alţi parlamentari care nu sunt încă dobândiţi acestui spirit de luptă împotriva unui flagel important.
”Poate că într-o zi, cu toţii ne vom angaja în această luptă, în mod real şi nu doar formal. Este important să conştientizăm cât mai mulţi cetăţeni, cât mai mulţi dintre noi gravitatea acestui fenomen şi să transformăm această acţiune într-o cauză naţională, pentru că este de neacceptat ca o societate care se doreşte liberă, democratică, europeană să tolereze fără reacţie acest fenomen, iar el nu poate fi eradicat din cadrul societăţii doar prin combaterea instituţiilor de forţă”, a precizat Predoiu.
El a arătat că este nevoie de foarte multă prevenţie, iar această prevenţie este de două tipuri.
”De regulă, noi vorbim de prevenţia imediată, prealabilă acţiunii vătămătoare, care se traduce într-un complex de proceduri şi de acţiuni. Dar există şi o prevenţie mai profundă, care presupune un complex de măsuri culturale, educaţionale, luate în ansamblul societăţii, foarte de timpuriu, astfel încât să eliminăm cauzele economice, sociale, culturale care generează acest comportament şi aceste reacţii intolerabile cu societatea civilizată incompatibile, în orice caz. E important, de asemenea, să cunoaştem fenomenul cu care ne confruntăm. Statisticile arată că el este încă important, chiar dacă există un uşor trend de scădere”, a explicat ministrul de Interne.
Cătălin Predoiu a menţionat că, în acest an, în primele luni, organele de aplicare a legii, instituţiile de forţă s-au confruntat cu peste 27.000 de cazuri, comparativ cu 34.000 în perioada anului precedent, ceea ce indică o oarecare scădere.
”Dar în acelaşi timp această cifră, acest număr arată şi o pondere foarte mare a acestor tipuri de cazuri în ansamblul tipurilor de infracţiuni. Ceea ce indică un nivel de violenţă şi de lipsă de respect în societate greu de acceptat. Sigur că s-au făcut paşi foarte importanţi în ultimii ani în această direcţie de combatere a fenomenului, prin modificări legislative adoptate de Parlament, noi instrumente puse la dispoziţia instituţiilor de aplicare a legii, Poliţie, Parchete şi Instanţe, mai departe, cum ar fi ordinele de protecţie, diverse variante, cum ar fi sistemul de monitorizare prin brăţări electronice, cum ar fi ajustarea sancţiunilor de tip penal. Dar este limpede că acest lucru nu este suficient, de vreme ce fenomenul rămâne important”, a subliniat Predoiu.
El a mai afirmat că se impune încă o revedere permanentă a legislaţiei în acest domeniu în comparaţie cu legislaţia altor ţări, dar şi o corelare mai bună între instituţiile care aplică legea.
”Spre exemplu, numai 40% din ordinele de protecţie care sunt eliberate de poliţie în cazuri iminente de pericol sunt confirmate ulterior de instanţă, ceea ce înseamnă o diferenţă de viziuni între una mai conservatoare, mai prudentă a instituţiilor care aplică legea în fazele incipiente ale combaterii fenomenului şi instanţe care au atitudine mai puţin conservatoare în privinţa acestui fenomen. Şi poate că aici, un dialog mai strâns între Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul de Interne, Parchete ar aduce mai multă coerenţă acţiunii noastre, fiecare instituţie, evident, păstrându-şi competenţa, independenţa şi autonomia funcţională în baza legii şi a Constituţiei”, a completat acesta.
Ministrul de Interne a precizat că în ceea ce priveşte Ministerul de Interne, Poliţia Română, a reconfigurat structural o serie de compartimente, astfel încât să poată răspunde adecvat acestui fenomen.
”În alte cuvinte, am creat unităţi şi compartimente speciale de combatere a violenţei domestice, am alocat şi vom aloca în continuare resurse, inclusiv poliţişti suplimentari, care să specializeze în acest tip de criminalitate, pentru că este o criminalitate domestică. Şi vom continua, evident, în linia acestor măsuri”, a subliniat Predoiu.
El şi-a exprimat convingerea că numai în măsura în care realizăm că avem de-a face cu un fenomen mult prea extins faţă de ce poate tolera o societate, sigur, plecând de la premiza că niciun act de violenţă domestică nu este de acceptat, că e nevoie de mai multă coerenţă între Guvern, Parlament şi instituţiile justiţiei, că e nevoie să facem din această temă una naţională, în care sistemul educativ, sistemul de societate civilă organizat în ONG-uri să poată coopera.
”Până când nu vom realiza acest deziderat, să fim realişti, va fi greu să spunem că există şanse reale pentru a eradica această barbarie din sânul societăţii noastre. Închei, exprimându-mi speranţa că vom ajunge totuşi la acest tip de colaborare şi, evident, precizând că, în ceea ce mă priveşte, ca parlamentar şi responsabil pentru o instituţie importantă a statului român, temporar, sunt total deschis oricărei colaborări şi acţiuni pe linia combaterii acestui fenomen”, a mai spus Predoiu în plenul comun.
