Două comisii ale Parlamentului European au reluat miercuri încercarea de a impune în întreaga Uniune Europeană definirea delictului de viol pe baza lipsei consimțământului din partea victimei și nu pe baza folosirii forței sau a amenințării, demers care a eșuat anii trecuți după ce nu a obținut suficient sprijin în Consiliul UE din partea statelor membre, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.
Comisia Europeană a cerut din anul 2023 stabilirea unei definiții comune a delictului de viol în toate statele UE după modelul spaniol și suedez, adică să existe un consimțământ explicit pentru un act sexual, în caz contrar acesta să poată fi considerat viol.
Deși susținută de guvernele progresiste, propunerea nu a întrunit atunci majoritatea calificată în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), care a aprobat doar o poziție comună a statelor membre pentru negocierile pe care Consiliul UE să le desfășoare cu Parlamentul European asupra proiectului de directivă propus de Comisia Europeană cu privire la combaterea violenței de gen.
Dar atât Parlamentul European cât și Comisia Europeană și-au menținut poziția inițială, respinsă din nou în anul 2024 în Consiliul UE, unde inclusiv Franța și Germania au votat împotriva definiției violului cerută de Comisie.
În propunerile lor, Comisia Europeană și Parlamentul European au ca reper Convenția de la Istanbul a Consiliului Europei pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, convenție pe care șase state membre ale UE (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Letonia și Slovacia) nu au ratificat-o. Aceste țări consideră că, dincolo de obiectivul declarat al combaterii violenței împotriva femeilor, această convenție promovează ideologia de gen, încurajează căsătoriile între homosexuali și acceptarea unui al treilea gen.
Parlamentul European a reluat acum încercarea de a impune definirea delictului de viol pe baza lipsei consimțământului și comisiile sale pentru egalitate și libertăți civile au adoptat miercuri o rezoluție în acest sens.
Textul rezoluției cere Comisiei Europene ‘să propună fără întârziere o legislație care să stabilească o definiție a violului la nivelul UE bazată pe criteriul consimțământului liber, informat și revocabil’, în baza unui articol din Convenția de la Istanbul.
‘Este valabilă doar o indicație clară, afirmativă, liberă și fără echivoc a consimțământului (…) Tăcerea, lipsa rezistenței verbale sau fizice ori absența unui ‘nu’ nu pot fi interpretate ca fiind consimțământ. Nici consimțământul anterior, nici comportamentul sexual din trecut, nici vreo relație trecută sau prezentă cu agresorul (…) nu presupun un consimțământ prezent sau viitor pentru orice act sexual’, indică rezoluția.
Lipsa unei definiții armonizate la nivel european a violului bazată pe consimțământ ‘conduce la diferențe evidente în protecția victimelor în întreaga UE și subminează accesul la justiție și la urmărirea penală eficientă a violenței sexuale’, mai argumentează eurodeputații în același text.
Dar, pentru a fi formalizată ca poziție de negociere a Parlamentului European, această rezoluție are nevoie și de un vot favorabil în plenul acestui parlament, vot pe care l-ar putea obține mai greu față de cel dat unei rezoluții asemănătoare în 2024, întrucât în urma alegerilor europarlamentare din acel an a crescut ponderea eurodeputaților conservatori, care de obicei nu împărtășesc astfel de abordări ale ideologiei de gen, însă eurodeputații progresiști au rămas majoritari.
Surse apropiate negocierilor afirmă că elaborarea textului final al rezoluției a necesitat mai mult de zece reuniuni tehnice și că grupul social-democrat (S&D) a cedat în mai multe puncte pe care le considera esențiale – cum ar fi o mențiune despre existența unei culturi a violului – pentru a asigura votul Partidului Popular European (PPE), fără de care obținerea unei majorități este imposibilă.
De asemenea, surse din grupul PPE au afirmat că votul lor favorabil reflectă ‘sprijinul pentru protecția victimelor și principiul consimțământului ca vectori principali’, susținerea Convenției de la Istanbul și efortul lor de a ‘garanta o pregătire specializată pentru toți actorii implicați, precum poliția, judecătorii, procurorii, serviciile sociale și personalul medical care acordă asistență victimelor’.
Totuși, aceleași surse din PPE consideră că sprijinirea definirii violului pe criteriul consimțământului ‘nu înseamnă în niciun caz o susținere’ a legislației adoptate în Spania, care a avut ‘consecințe devastatoare’.
Suedia a fost prima țară din UE care, sub influența mișcării feministe #MeToo, a adoptat în 2018 o lege ce instituie consimțământul explicit pentru un act sexual, altfel acesta poate fi considerat viol, chiar în absența amenințării sau a violenței. Adoptarea acestei legi a condus la o creștere a condamnărilor penale pentru viol. O lege similară, supranumită ‘numai un ‘da’ înseamnă ‘da”, a fost adoptată de Spania în anul 2023.
