În această vară, românii au fost indignați de răpirea și uciderea extrem de violentă a unei adolescente în vârstă de 15 ani din orașul Caracal, din zona de sud a țării.
O reacție slabă a poliției și gestionarea greșită a cazului au dus la proteste de stradă și au expus potențialele efecte ale reformelor judiciare controversate inițiate de PSD în 2017.
După ce a amânat de șapte ori să se pronunțe asupra modificărilor aduse Codului Penal, un record, Curtea Constituțională a decis, pe 29 iulie, că sunt neconstituționale, trimițându-le înapoi în parlament pentru dezbatere.
Pe fondul protestelor, premierul Viorica Dancila a declarat război împotriva criminalității. „Nu va fi milă, nici excepții, nici compromisuri și nici întârzieri: declar un război împotriva criminalității”, a spus ea pe 31 iulie, după răpirea și uciderea Alexandrei Macesanu, în vârstă de 15 ani, și răpirea și uciderea, în același context, a Luizei Melencu, 18 ani, când furia publicului atinsese cote foarte înalte.
„Furia oamenilor din aceste zile este justificată. Dar românii nu ar trebui să se teamă. Țara noastră nu aparține criminalilor, violatorilor, pedofililor și traficanților de oameni.”
Primul ministru, presată să acționeze, a solicitat imediat un referendum referitor la condamnări mai dure pentru ucigași, violatori și pedofili.
Apelul ei a fost ironizat, inclusiv de președintele Klaus Iohannis, întrucât premierul nu are nicio autoritate să convoace un referendum. Iohannis a remarcat: „Guvernul ar trebui să se întrebe dacă nu a fost autorul moral al acestei tragedii”.
Tragic, este posibil ca aceste comentarii să fi lovit direct la țintă. Cifrele date publicității săptămâna aceasta de către Administrația Națională a Penitenciarelor arată că un număr șocant de mare de prizonieri condamnați pentru infracțiuni violente, care au fost eligibili pentru eliberare anticipată în temeiul legii din iulie 2017, au recidivat și sunt din nou în închisoare. Alții sunt suspectați de comiterea unor infracțiuni violente și încă așteaptă procesul.
Autoritățile penitenciarelor au declarat că un număr de 21.049 de deținuți au fost eliberați în perioada 19 octombrie 2017 – 8 septembrie 2019 din motive diverse, printre care faptul că erau încarcerați în celule prea mici sau neigienice. Aceasta înseamnă că, în medie, 30 de prizonieri au fost eliberați zilnic.
Dintre aceștia, aproximativ 7.000, aproape o treime, erau persoane condamnate pentru crime violente, cum ar fi omor, viol, tâlhărie și pedofilie. Defalcat, înseamnă 943 pentru omor, 3.049 pentru tâlhărie și 634 pentru viol, 110 pentru sex cu un minor.
Un total de 498 au recidivat și sunt din nou în spatele gratiilor.
În cifre, este vorba despre 70 de infracțiuni (în conformitate cu codul penal vechi și cel nou), 47 de violuri, șase infracțiuni sexuale împotriva copiilor și mai mult de 360 de jafuri, potrivit documentelor.
Doar 312 dintre cei eliberați în ultimii doi ani au fost condamnați pentru corupție sau în legătură cu cazuri de corupție. Reorganizarea judiciară a social-democraților, din care a făcut parte și această lege privind eliberarea condiționată abticipată, a provocat cele mai mari proteste de la prăbușirea comunismului.
Permițând eliberarea conditionată, Parlamentul a eliberat sute de prizonieri violenți. Unii nu prezintă semne că s-au reabilitat în timpul închisorii și au continuat să comită crime și violuri după eliberare.
Publicul a aflat despre statistici doar după ce parlamentarul PNL, Florin Roman, i-a cerut date statistice ministrului Justiției, Ana Birchall.
Informațiile au devenit publice, întrucât infracțiunile violente au continuat să țină primele titluri în ziare. Doi dintre suspecții implicați în crimele din centrul Bucureștiului din această săptămână au fost beneficiari ai legii din 2017. Unul executa o pedeapsă de 17 ani, iar celălalt o pedeapsă de 15 ani pentru omor, dar au fost eliberați conditionat anticipat, după ce au executat două treimi din pedeapsă, după intrarea în vigoare a legii.
Un bărbat în vârstă de 30 de ani a fost ucis, iar altul a fost rănit grav după ce bandele rivale purtând bastoane și săbi s-au luptat pentru controlul unora dintre rețelele de trafic de persoane din Marea Britanie. Scenele violente au fost și mai șocante deoarece a avut loc lângă clădirea Parlamentului României, într-o duminică seară. Mai multe persoane au fost arestate în legătură cu aceste incidente.
Informațiile apărute recent nu sunt chiar o noutate. Anul trecut, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a confirmat că aproape 11.000 de prizonieri au beneficiat de eliberare anticipată în perioada octombrie 2017 – noiembrie 2018.
Chiar până în luna ianuarie a acestui an, 188 dintre cei eliberați fuseseră condamnați pentru noi infracțiuni și ajunseseră înapoi după gratii după comiterea unor infracțiuni violente precum viol, tentativă de omor și crimă, a spus el. De atunci, mai multe crime, jafuri și violuri au fost comise de către recidiviști.
Desigur, există întotdeauna infractori care recidivează după ce au fost eliberați și apoi sunt trimiși înapoi la închisoare. Din acest motiv, în cazurile în care infractorii au fost extrem de violenți sau cruzi și nu au dat dovadă de remușcări, aceștia sunt condamnați la închisoare pe viață, fără nicio șansă de elibertate condiționată. În Marea Britanie, au existat cazurile Ian Brady și Myra Hindley, criminali notorii care au răpit, torturat și ucis cel puțin cinci copii în anii ’60. Nu au fost niciodată eliberați din închisoare.
Seria așa-numitelor reforme ale sistemului judiciar, inițiată de social-democrați, s-a dovedit deja controversată și nepopulară, atrăgând critici din partea Uniunii Europene, a Departamentului de Stat american, a magistraților și a sutelor de mii de români obișnuiți care s-au temut că va dilua lupta împotriva corupției.
Dar au apărut consecințe chiar mai sinistre ale legii: sute de jafuri, zeci de crime și violuri și infracțiuni sexuale.
