Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă, referitor la cei 231 de milioane de euro pe care România riscă să îi piardă din cauza neîndeplinii jalonului PNRR referitor la reforma pensiilor magistraţilor, că aceşti bani ar putea fi folosiţi pentru cumpărarea a 2.000 de ambulanţe noi, pentru construirea a 100 de şcoli şi pentru realizarea a 50 de kilometri de autostradă. „Ştiţi vorba aia: «Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă»? În cazul de faţă e vorba de 231 milioane de Euro şi de ideea de dreptate în România”, adaugă ministrul, potrivit News.ro.
„Ştiţi vorba aia: „Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă”? În cazul de faţă e vorba de 231 milioane de Euro şi de ideea de dreptate în România. După ani de zile în care dezechilibrele din bugetul de pensii publice au fost în creştere, după recomandări de ţară succesive din partea Comisiei Europene, România şi-a asumat, prin PNRR, reforma pensiilor speciale. Se întâmpla în noiembrie 2021, cu mai bine de 4 ani şi jumătate în urmă”, afirmă Dragoş Pîslaru într-o postare pe pagina sa de Facebook, scrisă înainte ca CCR să anunţe o nouă amânare în privinţa pensiilor magistraţilor.
Pîslaru a explicat că reforma pensiilor speciale se referă la necesitatea ca România să aibă, „în sfârşit, un sistem de pensii echitabil pentru toată lumea, fără categorii privilegiate”.
„Adică pensia pe care o primeşti să reflecte anii pe care i-ai muncit, iar această regulă să fie aplicabilă tuturor românilor. Şi bugetul ţării să fie echilibrat. Din noiembrie 2021 niciun guvern n-a catadicsit să se preocupe serios şi fără artificii de această problemă. S-a încercat inclusiv mimarea reformei prin introducerea de cai troieni în proiecte legislative, care să garanteze că acestea vor pica testul de constutuţionalitate (aşa cum a fost cazul supraimpozitării unei singure categorii de pensii). Ilie Bolojan a fost primul prim-ministru care a făcut paşi concreţi şi clari în această direcţie”, a precizat Pîslaru.
El a adăugat că Guvernul a a făcut „absolut toate demersurile legale” pentru ca reforma pensiilor magistraţilor să se întâmple, încă din vara anului trecut, când a fost învestit în funcţie.
„Am pregătit o alternativă constituţională referitoare la raportul între pensie şi ultimul salariu, bazată pe studii şi analize la nivel european. Am fost în permanent contact cu Comisia Europeană care a apreciat că prin noua propunere a Guvernului îndeplinim jalonul şi recuperăm banii suspendaţi. Apoi am aprobat proiectul de lege şi l-am trimis spre aprobare şi promulgare în timp util, încă din septembrie. Procedura Guvernului a fost contestată la Curtea Constituţională de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de teama unor judecători şi procurori de a nu îşi pierde privilegiile. CSM a mers până într-acolo încât să îl acuze public pe prim-ministrul de minciună, clamând că jalonul nr. 215 este deja îndeplinit, deşi Guvernul a fost mereu în corespondenţă clară cu Comisia Europeană pe acest subiect. Absolut scandalos”, a afirmat Dragoş Pîslaru.
Potrivit sursei citate, în octombrie 2025, CCR a respins proiectul de lege pe vicii procedură, „cu o decizie luată la limită”.
„Guvernul a refăcut procedura şi l-a retrimis spre aprobare în zilele în care data limită de 28 noiembrie tocmai expira. Au urmat patru amânări succesive ale Curţii Constituţionale, patru prevalări de la o decizie finală, ba argumentând că n-au suficiente date, ba prin fuga de la şedinţele de plen a judecătorilor numiţi politic de PSD.
Astăzi este ceasul al treisprezecelea: ziua în care CCR poate să decidă dacă România îşi ia sau nu adio, definitiv, de la 231 milioane de euro, bani nerambursabili cu care am fi putut finanţa şcoli, spitale sau autostrăzi”, afirma Pîslaru, cu puţin timp înainte ca CCR să decidă o nouă amânare în ceea ce priveşte reforma pensiilor magistraţilor.
CCR a amânat, miercuri, pentru a cincea oară deliberările, stabilind un nou termen pentru 18 februarie. Judecătorii au motivat decizia amânării prin cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în data de 10 februarie 2026. În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiţie, considerând că legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de astfel de pensii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis preşedinelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor în care o informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, preciza prim-ministrul în scrisoare.
Ulterior, preşedintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.
Luni seară, Ilie Bolojan a adus lămuriri despre scrisoarea adresată CCR, precizând că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a judecătorilor „să dea o sentinţă sau alta”, ci i s-a părut „de bun simţ să se ştie aceste lucruri”, în condiţiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.
Ministrul Investiţiilor, Dragoş Pîslaru, după o nouă amânare a deciziei pe pensiile magistraţilor, la CCR: Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut banii, dar şansele de a-i recupera, după această amânare, sunt extrem de reduse
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat miercuri, după o nouă amânare a deciziei pe pensiile magistraţilor, la CCR, că până nu avem scrisoarea oficială, nu poate spune că am pierdut banii, dar şansele de a-i recupera, după această amânare, sunt extrem de reduse. El a precizat că Guvernul trebuie să rămână pe poziţii, ca să vedem că această lege va fi promulgată până la capăt.
”Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut banii, dar, aşa cum a spus şi prim-ministrul, şansele de a-i recupera, după această amânare, sunt extrem de reduse”, a declarat ministrul Dragoş Pîslaru, la Parlament.
El a precizat că ceea ce trebuie să facă Guvernul acum este să continue să împingă pentru această reformă.
”În acest moment, guvernul trebuie să facă, nu că poate să facă, este să continue să împingă pentru această reformă. Ideea este că, din punctul nostru de vedere, există foarte clar necesitatea de a comunica cauzalitatea pierderii banilor potenţiali şi, ceea ce vreau să vă spun e că guvernul nu se va opri doar la faptul că nu mai îndeplinim jalonul din PNR. Guvernul trebuie să rămână pe poziţii pentru a putea, într-adevăr, să vedem că această lege va fi promulgată până la capăt”, a subliniat Pîslaru.
Întrebat dacă guvernul va reveni cu această reformă până când ea va fi implementată, ministrul Investiţiilor a replicat: ”Nu va reveni, va pune presiune în continuare în cadrul constituţional, cât poate s-o pună, pentru că înţeleg că un anumit lider din subsistemul de justiţie a simţit că scrisoarea prim-ministrului este de natură de a pune presiune pe CCR. În condiţiile date, cu amânările date şi cu consecinţele date, nu este vorba de nicio presiune. Este vorba de conştientizarea importanţei naţionale a acestui document”.
CR a amânat, miercuri, pentru a cincea oară deliberările, stabilind un nou termen pentru 18 februarie, pe legea privind reforma pensiilor magistraţilor.
CCR a motivat decizia amânării prin cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în data de 10 februarie 2026.
În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiţie, considerând că legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de astfel de pensii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.
Dragoş Pîslaru: A cincea amânare consecutivă la CCR / România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili / În ciuda tuturor eforturilor, au câştigat ei, cei care au fugit de la şedinţe de frică să nu îşi piardă privilegiile
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă, miercuri, după a cincea amânare a unei decizii în legătură cu pensiile magistraţilor, că România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili. ”În ciuda tuturor eforturilor Guvernului si prim-ministrului Ilie Bolojan, astăzi au câştigat ei, cei care au fugit de la şedinţe de frică să nu îşi piardă privilegiile”, afirmă ministrul.
”A cincea amânare consecutivă la CCR. România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ICCJ. România este singura ţară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR şi intri şi în concediu paternal”, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
Potrivit acestuia, s-a ajuns aici în ciuda tuturor eforturiloe depuse de Guvern.
”În ciuda tuturor eforturilor Guvernului si prim-ministrului Ilie Bolojan, astăzi au câştigat ei, cei care au fugit de la şedinţe de frică să nu îşi piardă privilegiile. E o zi neagră pentru toţi cei care vor o justiţie dreaptă şi necoruptă. E o zi neagră pentru toţi cei care îşi doresc o Românie modernă şi europeană”, a mai transmis ministrul.
Anterior, într-o declaraţie făcută la Parlament, ministrul afirma că, până nu avem scrisoarea oficială, nu poate spune că am pierdut banii, dar şansele de a-i recupera sunt extrem de reduse.
Jalonul 215 din PNRR, cu o alocare financiară de 231 de milioane de euro, impune ”consolidarea principiului contributiv al sistemului” de pensii şi ”corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii sistemului public de pensii din punctul de vedere al aspectului contributiv”. Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit,
CCR a amânat, miercuri, pentru a cincea oară, o decizie referitoare la reforma pensiilor magistraţilor, stabilind un nou termen pentru 18 februarie.
CCR a motivat decizia amânării prin cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în data de 10 februarie 2026.
În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiţie, considerând că legea pensiilor de serviciu ar trata ”discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de astfel de pensii şi ar ”reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.
CCR amână pentru a cincea oară decizia privind reforma pensiilor magistraților
