Germania, Austria și Luxemburg au criticat planul Uniunii Europene de a califica energia nucleară drept tehnologie durabilă în sistemul istoric de etichetare al UE pentru investițiile verzi, care se află în centrul planurilor europene de reducere a emisiilor de carbon, scrie Financial Times.
Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, care este membru al Partidului Verzilor în coaliția de guvernare a țării, a declarat: „Este îndoielnic că această spălare verde va fi acceptată chiar și pe piața financiară”. „În opinia noastră, această adăugare la regulile taxonomiei nu a fost necesară”, a declarat el sâmbătă agenției germane de presă DPA.
Propunerea de la Bruxelles face parte dintr-o așa-numită listă de „taxonomie”, care își propune să ajute la canalizarea investițiilor de miliarde de euro necesare pentru reducerea emisiilor de carbon în cadrul economiei blocului comunitar.
Planul reprezintă prima încercare a unei autorități de reglementare de top de a aduce clarificări pentru investitorii care doresc să investească capital privat în activități economice durabile. El acoperă aproximativ 80% din emisiile de carbon ale blocului comunitar și se dorește a fi un „standard de aur” pentru ca piețele să decidă ce este cu adevărat verde și ce nu.
Însă procesul de întocmire a sa a fost împiedicat de dispute politice interne acerbe din cadrul Comisiei Europene și ale statelor sale membre.
Austria amenință că va da în judecată Comisia Europeană
Leonore Gewessler, ministrul austriac al Climei și Energiei, a declarat sâmbătă că Viena va lua în considerare să dea în judecată Comisia Europeană dacă va continua clasificarea energiei nucleare ca fiind ecologică.
Claude Turmes, ministrul Energiei din Luxemburg, califică, la rândul său, includerea pe listă a energiei nucleare drept o „provocare”.
Includerea energiei nucleare este văzută pe scară largă ca o victorie a guvernului francez, care a cerut Bruxelles-ului să se asigure că noile reguli nu pedepsesc o tehnologie care furnizează Franței aproape două treimi din electricitate. Reactoarele nucleare nu generează emisii de CO2, dar produc deșeuri foarte toxice.
Însă, includerea pe listă a gazelor naturale înseamnă, de asemenea, că o serie de țări UE din sudul și estul Europei, care depind de importurile de gaze, vor sprijini inițiativa.
Această măsură este susținută și de ministrul german de finanțe Christian Lindner, liderul Partidului Liberal în coaliția de guvernământ. Proiectul de propunere afirmă că gazele pot fi considerate sustenabile în anumite condiții, cum ar fi pentru noile centrale electrice pe gaz aprobate înainte de sfârșitul anului 2030, care emit mai puțin de 270 g de CO2 pe kilowatt oră și dacă înlocuiesc combustibilii fosili tradiționali, cum ar fi cărbunele.
„Germania are într-adevăr nevoie de centrale electrice moderne pe gaz ca tehnologie de tranziție, deoarece ne îndepărtăm de cărbune și energia nucleară”, a declarat Lindner pentru Süddeutsche Zeitung duminică. „Sunt recunoscător că argumentele par să fi fost reluate de comisie.”
Trei centrale nucleare germane au fost dezafectate la sfârșitul anului 2021, iar celelalte trei care au mai rămas în funcțiune urmează să fie dezafectate în termen de un an, ca parte a angajamentului de a elimina treptat întreaga energie nucleară în urma dezastrului de la Fukushima, din Japonia, din 2011.
Astrid Matthey, unul dintre experții independenți care consiliază comisia de reguli, a criticat proiectul pentru că acesta „contrazice însuși scopul taxonomiei”.
„Condițiile în care trebuie incluse cele două tehnologii sunt departe de a ne asigura că îndeplinim obiectivele climatice de la Paris și că nu dăunăm în mod semnificativ mediului. Mai este un drum lung de parcurs pentru ca acest proiect să se alinieze la Green Deal și la obiectivele de mediu ale UE”, a spus Matthey.
