Polonia ar fi dispusă să renunțe la dreptul de veto pe care îl exercită în legătură cu pachetul financiar al Uniunii Europene, dacă liderii UE adoptă o declarație explicativă pe tema legăturii dintre fondurile europene și statul de drept, a declarat joi vicepremierul Jaroslaw Gowin, care s-a întâlnit cu câțiva oficiali din conducerea Comisiei Europene, transmite Reuters.
După această întâlnire, vicepremierul Jaroslaw Gowin a declarat că Polonia a realizat că un veto la bugetul UE pentru 2021-2027 și la fondul de relansare economică ar afecta financiar atât Polonia, cât și celelalte țări partenere.
„Cred că este în interesul tuturor să găsim un compromis bun. Un asemenea compromis este posibil prin intermediul unei declarații anexe care să interpreteze reglementarea referitoare la statul de drept”, a spus vicepremierul polonez. El a adăugat că o asemenea declarație trebuie să fie adoptată de liderii UE. „Declarația interpretativă ar putea fi un angajament clar din partea Consiliului European că această condiționare nu va fi folosită pentru a exercita presiuni nejustificate asupra statelor membre în alte domenii decât folosirea adecvată a fondurilor europene”, a afirmat oficialul.
Comisia Europeană anunțase că studiază deja diferite opţiuni pentru a activa fondul de redresare post-pandemie fără Polonia şi Ungaria, dacă aceste ţări nu-şi ridică în zilele următoare veto-ul asupra acestui plan pe care l-au blocat împreună cu bugetul multianual al UE.
Oficialul polonez a recunoscut că oficialii din Comisia Europeană cu care a vorbit joi i-au spus clar că au un plan B: dacă Polonia și Ungaria își mențin veto-ul, UE nu va avea altă variantă decât să aprobe fără cele două țări fondul de redresare, care se va împărți apoi la 25 de țări.
Bugetul de 1.100 de miliarde de euro și fondul special de relansare economică în valoare de 750 de miliarde de euro care va fi pus la dispoziția tuturor celor 27 de țări UE nu au putut fi aprobate din cauza împotrivirii Poloniei și Ungariei, care nu vor ca aceste fonduri să fie condiționate de respectarea criteriilor statului de drept.
Ambele țări sunt sub monitorizarea instituțiilor UE din cauza legislației adoptate în ultimii ani care afectează independența justiției, presa și organizațiile neguvernamentale, iar cele două state riscă sancțiuni.
