Europa este iarăși protagonista unui thriller politic de Război Rece, după ce au apărut informații că primarul Pragăi, Zdenek Hrib, ar fi pe o listă a morții, posibila țintă a unui atentat cu neurotoxină după modelul Serghei Skripal. Edilul ceh a confirmat luni că se află sub protecția poliției.
După 1989, fastuoasa rezervație de arhitectură barocă, Praga, a devenit un teren de joacă pentru spionii ruși. Potrivit unei analize din Observer, aproape 90% din activitatea spionajului rus din Cehia este concentrată la Ambasada Rusiei din capitala cehă, restul de 10% fiind împărțit între consulatele din Brno (capitala regiunii Moravia) și din stațiunea balneară preferată a mafiei ruse – Karlovy Vary, bijuteria din vestul Boemiei.
Misiunea diplomatică a Rusiei în Cehia este mai mare decât în oricare altă țară europeană, reiese dintr-un raport din 2015 al BIS, serviciul ceh de informații. „Serviciile de informații externe ale Rusiei au fost cele mai active servicii de informații externe din câte există în Cehia (…) Ambasada Rusiei are mult mai mulți angajați decât ambasadele oricăror alte state, inclusiv SUA și China”, se arată în raport.
Agentul cu ricină
Acesta fiind contextul, apariția misterioasă a unui agent cu pașaport diplomatic la Praga, în bagajul căruia s-ar fi aflat o punguță cu ricin (o substanță folosită de obicei în combinații chimice neurotoxice), cu „dedicație” pentru primarul Zdenek Hrib și Ondzej Kolar, șeful administrației districtului 6 al Pragăi, pare o piesă firească în decor.
Zdenek Hrib a confirmat că se află de două săptămâni sub protecția specială a poliției, într-un interviu oferit postului de radio Ecoul Moscovei. Însă edilul a refuzat să comenteze natura amenințării și dacă poartă pecetea Rusiei.
„În primul rând, ar trebui să spun că este foarte important pentru mine să-mi păstrez intacte convingerile, deși asta înseamnă că-mi pun în pericol viața”, a declarat Hrib, citat de The Moscow Times. „Protecția mi-a fost oferită pur și simplu de poliția cehă. Prin decizia lor. Nu sunt în măsură să comentez motivele.”
Până la această oră, autoritățile cehe nu au confirmat informațiile legate de tentativa de asasinat apărute în publicația Respekt.
Cât privește Kremlinul, administrația prezidențială le-a catalogat drept fake news, prin vocea purtătorului de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov.
„Nu știm nimic despre vreo anchetă de genul ăsta. Nu știm cine a făcut ancheta. Pare a fi încă o știre falsă”, a declarat oficialul rus.
Mareșalul discordiei
Lărgind cadrul, ajungem la aspectul „sacru” care i-ar fi adus edilului mânia Kremlinului. Pe 3 aprilie, din ordinul lui Hrib și Ondzej Kolar, a fost demontată statuia mareșalului sovietic Ivan Konev, care se afla amplasată pe soclu în districtul 6 din Praga.
Decizia a sunat alarma la Moscova, care a acuzat autoritățile locale cehe de „profanarea publică de simboluri ale gloriei militare ruse”. În cazul de față, un simbol al ocupației ruse.
Rusia a înființat rapid un Comitet de anchetă, invocând un tratat ruso-ceh din 1993 care obligă Cehia să aibă grijă de monumentele militare ruse de pe teritoriul său.
Comitetul rus de anchetă a denunțat, de asemenea, „dispreţul faţă de memoria comună şi faţă de istoria luptei poporului sovietic împotriva fascismului” al celor care au demontat statuia.
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, s-a adresat la rândul omologului său ceh, Lubomir Metnar, cerând într-o scrisoare ca Praga să-i predea Moscovei statuia mareşalului sovietic, potrivit unui comunicat al armatei ruse.
„Vă cer să predaţi cât de repede posibil monumentul Federaţiei Ruse. Aşteptăm de la voi informaţii cu privire la locul şi ora transferării acestuia. Dacă rezolvarea acestei probleme necesită cheltuieli financiare, suntem gata să le plătim în mod integral”, a subliniat Şoigu în scrisoare.
Mareşalul Konev a fost o personalitate destul de controversată. Pentru unii, generalul rus, care a trăit în 1897-1973, este un erou, participant al Bătăliei de la Berlin şi al operaţiunii pentru eliberarea Pragăi. Alţii critică rolul lui în suprimarea atât a Revoluţiei ungare din 1956, cât şi a Primăverii de la Praga, din 1968. Atât Ungaria, cât şi Cehia se aflau sub regimuri sovietice în acele timpuri.
Monumentul controversat a fost adesea vandalizat. În 2019, în 21 august, data la care a avut loc Invazia Cehoslovaciei în 1968, cineva a scris „Nu mareşalului mânjit cu sânge, să nu uităm”. Primăria a învelit apoi statuia cu o prelată, însă simpatizanţii pro-Konev au rupt-o şi au organizat o manifestaţie pentru menţinerea monumentului.
Înlăturarea statuii a venit la câteva săptămâni de la inaugurarea în acelaşi sector din Praga – şi în faţa ambasadei Rusiei – a pieţei „Boris Nemţov”, pentru a-l comemora pe liderul opoziţiei ruse asasinat în 2015.
O petrecere
Lărgind și mai mult cadrul, îl găsim Zdenek Hrib nu doar în rolul unui personaj disprețuit de cercul interior al lui Vladimir Putin ori de fanaticii pro-ruși din Cehia, ci și un inamic al Beijingului.
Funiile de păpușar ale Chinei în Cehia, rotiță vitală din Grupul de la Vișegrad, trec prin două birouri: biroul președintelui Milos Zeman, venit la putere cu banii Lukoil, și biroul magnatului Petr Kellner, cel mai bogat ceh și patronul Pro TV, nabab cu un imperiu financiar multiramificat, având și afaceri în România.
Până acum, Hrib, membru al Partidului Piraților (antisistem), a reușit să se țină departe de orbita sino-rusă a cuplului Zeman-Kellner.
Totuși, de ce nu-l are China la inimă pe edilul capitalei cehe? Să revedem o scenă din noiembrie 2019.
La etajul unei clădiri Art Deco din Praga are loc un dineu organizat de Zdenek Hrib. Crema politicii pragheze se află la petrecere. Primarul umblă cu un pahar de vin prin mulțime și dă noroc. Cristalul de Boemia emite un clinchet fin, aproape mătăsos. La un moment dat, paharul lui Hrib se oprește lângă paharul ambasadorului chinez, la o distanță care trădează încordarea.
„Mi-a cerut să-l dau afară pe reprezentantul Taiwanului”, își reamintește scena Zdenek Hrib într-un articol din The New York Times. „I-am răspuns: «Nu ne dăm afară oaspeții»”. Ambasadorul Chinei s-a făcut roșu ca racul la față și a ieșit valvârtej din clădire.
Acesta a fost primul „derapaj” care l-a transformat pe Hrib într-un paria în ochii Beijingului și încă un episod din presiunile pe care Partidul Comunist Chinez le pune asupra politicienilor cehi, în celebra logică a conflictului teritorial cu Taipeiul, pentru a exclude Taiwanul din activitatea diplomatică a Cehiei.
Acordul din 2016
Refuzul primarului de a-l „arunca peste bord” pe reprezentantul Taiwanului a fost interpretat de chinezi drept o trădare a unui acord încheiat în 2016 de Beijing și zelosul Milos Zeman, pe fondul unei vizite cu pompă imperialistă a lui Xi Jinping la Praga. Vizită în cadrul căreia Zeman, într-un avânt de servilism, declara că țara va deveni „poarta de intrare a Chinei în Europa”.
Înainte de vizita președintelui chinez, acoliții lui Zeman din administrația locală semnau un acord de înfrățire între Praga și Beijing. Documentul stipula și faptul că autoritățile cehe se angajau să respecte principiul diplomatic „O singură Chină”, care implică nerecunoașterea statalității Taiwanului.
Lovitura de grație dată comuniștilor chinezi a venit tot în toamnă, când Zdenek Hrib a ajuns din nou în colimatorul Chinei, după ce a rupt acordul de înfrățire cu Beijingul și a semnat un acord cu Taipei. Gestul a avut aproape semnificația unei declarații de război.
