Parlamentul de la Budapesta a ales joi, pentru prima dată, o femeie la preşedinţia Ungariei, în persoana lui Katalin Novak, în vârstă de 44 de ani, pentru o perioadă de cinci ani, cu sprijinul voturilor partidului de guvernământ Fidesz (ultranaţionalist), informează EFE, citată de Agerpres.
Novak, fost ministru al familiei şi care îşi va prelua mandatul la 10 mai, a primit 137 de voturi pentru din cele 188 exprimate (dintr-un număr total de 199 de deputaţi), în timp ce candidatul opoziţiei, Peter Rona, a primit 51 de voturi.
În primul ei discurs în calitate de preşedintă aleasă, Novak a promis să fie „o bună şefă de stat care să apere familia ca fundament al suveranităţii”. Totodată, ea a calificat drept „inacceptabilă invazia rusă în Ucraina”.
*Cine este Katalin Novak
Novak, în vârstă de 44 de ani, a ocupat funcția de vicepreședinte al partidului Fidesz – al lui Orban – și a fost ministrul afacerilor familiei, responsabil de agenda sa de sprijin economic pentru clasa de mijloc, inclusiv subvenții pentru locuințe, împrumuturi pentru locuințe susținute de stat și reduceri de taxe, scrie Reuters.
Novak îi va succeda lui Janos Ader, un alt fidel al partidului Fidesz, după ce a câștigat 137 de voturi. Candidatul opoziției Peter Rona a primit 51 de voturi.
În declarațiile publicate de agenția de presă de stat MTI, Novak a spus că una dintre primele ei călătorii va fi în capitala Poloniei Varșovia, unde se află unul dintre principalii aliați europeni ai lui Orban, partidul naționalist Lege și Justiție (PiS).
Într-un interviu acordat site-ului de știri index.hu în decembrie, Novak a respins acuzațiile conform cărora ea ar fi un instrument de extindere a puterii lui Orban.
„Cei care spun că aș fi doar o marionetă în această funcție nu mă degradează personal, ci femeile în general. Ei nu pot presupune că o femeie poate fi un funcționar public suveran capabil să ia decizii autonome”, a spus Novak.
Orban a adoptat o agendă politică din ce în ce mai conservatoare în ultimii ani pentru a-și consolida sprijinul intern, inclusiv o represiune împotriva mass-media independente și măsuri de reducere a drepturilor persoanelor LGBTQ+, care au dus la diferende cu UE.
