Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Aducarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil, potrivit News.ro.
”Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a arătat premierul.
Ilie Bolojan a menţionat că ”ne-am împrumutat ca ţară, accelerat, în ultimii 5 ani în zile”.
”Pe fondul acestei creşteri, a împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite de peste 200 de miliarde de euro şi ne-am împrumutat aproape în fiecare an între 20 şi 30 de miliarde de euro, în ultimii ani. Pe acest fond de creştere accelerată a datoriei, chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare care se va apropia de 60%, un grad de îndatorare care nu este mare, dacă ne comparăm cu media Uniunii Europenem, de aproximativ 80% sau cu gradul de îndatorare al altor state, nu ştiu, Italia, peste 100% de exemplu, problema noastră de bază este că pe fondul scăderii rating-ului de ţară, dobânzile pe care le plăteşte România sunt duble decât cele pe care le plătesc alte ţări”, a explicat şeful Executivului.
Bolojan a mai afirmat că, în mare, ”noi am plătit dobânzi care s-au situat în ultimii ani între 7 şi 8% iar acum le-am coborât foarte puţin sub 7%, ceea ce înseamnă că, practic, dobânzile totale pe care le plătim sunt ca şi cum am avea un grad de îndatorare dublu, datorită faptului că ele sunt duble”.
”Asta înseamnă că anul viitor, dar şi anul acesta, dobânzile pe care le plăteşte şi le va plăti România sunt la aproape 3% din PIB-ul României. Deci dobânzile pe care le plătim sunt anul acesta de aproximativ 55 de miliarde de lei, respectiv 11 miliarde de euro, iar anul viitor se vor duce către 12 miliarde de euro. Din deficitul de 6,5%, practic jumătate este ocupat doar cu plata dobânzilor. Dacă nu le vom scădea, indiferent cine va fi la guvernare în anii următori, aceste cheltuieli cu dobânzile, nu avem cum să scăpăm din această chingă, ne vom duce într-o fundătură. De aceea, atingerea ţintelor de deficit este foarte importantă, ca să ne recăştigăm încrederea în pieţe, care să ne crească rating-ul şi să ne scadă dobânzile. Şi vă spun cu toată răspunderea, din păcate, în ultimii ani, de fiecare dată am început cu un deficit şi am terminat la final cu un cu totul alt deficit, ne-am luat nişte angajamente pe care nu le-am respectat, ceea ce face ca credibilitatea noastră să fie scăzută, cu efectele aferente, costurile mai mari şi aşa mai departe. Aceasta este o problemă majoră pe care, dacă nu o tratăm serios, nu putem ieşi din acest cerc vicios”, a mai spus premierul.
Ilie Bolojan a menţionat că, pentru a putea ieşi din această situaţie, ”anul viitor trebuie să ne încasăm veniturile care au fost stabilite, pe baza taxelor care deja au fost aprobate”.
Bolojan: Sper că mâine, Parlamentul, în şedinţă comună, închide şi pachetul fiscal care cuprinde taxele locale, pentru ca, de anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la maşini, să fie majorate
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Aducarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că speră că marţi, Parlamentul, în şedinţă comună, să închidă şi pachetul fiscal care cuprinde taxele locale, pentru ca, de anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la maşini, să fie majorate. El a subliniat că statul trebuie să încaseze aceste taxe pentru a reduce gap -ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase.
”Sper ca mâine, Parlamentul, în şedinţă comună, închide şi pachetul fiscal care cuprinde taxele locale. Am convenit ca mâine, în şedinţă comună, să închidem acest pachet, scoţând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituţională în neregulă. E vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajaţii de la ANAF, deşi fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testaţi o bună parte dintre ei, având în vedere bolile ANAF-ului, destul de extinse, dar în afară de aceste anulări, toate celelalte articole vor rămâne aşa cum sunt, ca să nu mai avem complicaţii din nou de a verifica constituţionalitatea”, a spus premierul în cadrul Asociaţiei Municipiilor din România.
Premierul a mai spus că ”speră că această prevedere va face ca de anul viitor impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la maşini, să fie majorate”.
”În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo şi nu vor putea fi eludate. Trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului, în principal, să ne reducem gap -ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase, dar în acest pachet fiscal se mai închid nişte portiţe la insolvenţe şi la alte posibilităţi de eşalonări şi de optimizări, citiţi cu ghilimelele de rigoare. E nevoie apoi să ne scădem cheltuielile statului. Vă rog să vă gândiţi că împrumuturile pe care le luăm, deci 150 de miliarde de lei, reprezintă totalul salariilor din sectorul public din România. Deci total salarii egal total împrumuturi. Sigur, nu merg toate împrumuturile la salarii, dar ca să vă faceţi o imagine, care este diferenţa, cât cheltuim noi în plus, faţă de ceea ce ne putem permite”, a mai spus Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că Guvernul ”va trebui să scadă cheltuielile şi să programeze investiţiile în aşa fel încât, cu prioritate, să închidă anul viitor PNRR-ul”.
”Cam astea sunt constrângerile, foarte deschise, legate de buget, de deficit. Marja noastră de mişcare este destul de redusă, nu avem foarte multe posibilităţi, deci jucăm mai mult la impuse, ca să fim foarte corecţi cu dvs”, le-a transmis premierul primarilor de municipii.
Ilie Bolojan: Este foarte posibil ca săptămâna viitoare să declaşăm procedurile de angajare a răspunderii pe pachetul privind administraţia locală şi cea centrală / Propunerea este o reducere a cheltuielilor cu 10%
Premierul Ilie Bolojan a anunţat, luni, că este foarte posibil ca săptămâna viitoare să declaşeze procedurile de angajare a răspunderii pe pachetul privind administraţia locală şi cea centrală, el afirmând că propunerea este o reducere a cheltuielilor cu 10%. Premierul a mai spus că acest pachet ar trebui să devină operaţional din luna decembrie, dar efectele lui se vor vedea probabil din primăvară acolo, pentru că e nevoie de câteva luni de zile, pentru ca prevederile să fie transpuse în realitate.
”După o perioadă prea lungă, spun eu, totuşi am căzut de acord, de principiu, pe acest pachet important, care înseamnă nu doar reduceri de cheltuieli în administraţie, ci şi întărirea capacităţii administraţiei de a-şi face treaba şi este foarte posibil ca săptămâna viitoare, cred eu, să declaşăm procedurile de angajare a răspunderii pe acest pachet privind administraţia locală şi cea centrală. Nu o să mă refer la administraţia centrală, pentru că nu vă interesează în mod direct (..) dar pe cele două administraţii, propunerea care este cuprinsă în acest proiect de lege este o reducere a cheltuielilor cu 10%”, a spus premierul în faţa primarilor de municipii.
Ilie Bolojan a menţionat că, în administraţia locală, baza de calcul este grila stabilită prin Ordonanţa 63, care ar urma să se reducă cu aproximativ 30%. ”Vor fi două situaţii, unităţi administrative care, după noua grilă, au un personal sub noul standard, unde nu există niciun effect şi unităţi administrative care sunt peste noua grilă, cu numărul de personal, unde vor fi nişte efecte. Ele pot fi gestionate, de dumneavoastră, în principiu, în două modalităţi, ori prin reducerea de personal, în aşa fel încât să vă încadraţi în noua grilă, o ipoteză de lucru. Această ipoteză este cea de bază care se va aplica, va fi singura care va rămâne evalabilă de la 1 ianuarie 2027, conform proiectului de lege, dar, până atunci, aveţi a doua ipoteză de lucru, cea de reducere a anvelopei salariale, calculată în aşa fel încât fondul de salarii nou să reprezinte o valoare redusă cu 10% faţă de fondul de salarii pe care l-aţi avea, în cazul în care, să spunem, îl depăşiţi”, a spus premierul.
El a menţionat că, în afară de aceste prevederi, proiectul conţine mai multe lucruri foarte bune, care întăresc capacitatea administraţiei locale de a face politici din domeniul urbanismului, încasări de taxe şi de impozite şi permit reţinerea la sursă din drepturi care sunt cuvenite unor persoane care au restanţe către bugetul local, inclusiv ceea ce a propus Asociaţia Municipiilor, o formulă de testare anuală care să vă permită să vă păstraţi angajaţii competenţi.
Premierul a arătat că, în condiţiile în care acest pachet n-ar avea probleme de constituţionalitate, el ar trebui să devină operaţional din luna decembrie, dar efectele lui se vor vedea probabil din primăvară acolo, pentru că e nevoie de câteva luni de zile, pentru ca prevederile să fie transpuse în realitate.
”Din punctul meu de vedere e un pachet bun, care întăreşte capacitatea administraţiei de a-şi executa competenţele pe teritoriul pe care îl administrează, de asemenea creează condiţiile pentru decentralizare. Pe de-o parte, se clarifică cât se poate de clar că, pe componenta de jocuri de noroc, autoritatea locală va avea o competenţă cât se poate de clară, poate să stabilească zone, poate să interzică în totalitate, poate să stabilească taxe speciale ca să regleze intersitatea în zonele cu jocuri de noroc şi de asemenea, din toate puncturile de vedere, este întărită autoritatea administraţiei”, a completat el.
Bolojan: Anul viitor trebuie să consumăm cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem din PNRR / Spaţiile bugetare care ne vor mai rămâne pentru alte linii de finanţare, Anghel Saligny, CNI, Transporturi, Sănătate, Educaţie, vor fi foarte mici
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că anul viitor trebuie să consumăm cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem din PNRR, astfel că spaţiile bugetare care vor mai rămâne pentru alte linii de finanţare, precum Anghel Saligny, CNI, dar şi alocările pentru instituţii, precum Transporturile, Sănătate, Educaţie, vor fi foarte mici. El a precizat că discuţia este ca, dacă vrei să atragi fonduri, de exemplu din Anghel Saligny, să trebuiască să vii cu o cofinanţare de 20%.
„În ceea ce priveşte investiţiile, cea de-a treia componentă, acest aspect este unul dintre cele mai dificile pe care le avem de gestionat, din cauza supracontractării pe care am avut-o în aceşti ani, pe toate componentele, şi a unei lipse de coordonare şi de predictibilitate a investiţiilor. Vă rog să vă imaginaţi că, pe componenta de PNRR, faţă de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât am avut contractate iniţial, am semnat contracte de finanţare de 47 de miliarde de euro. După care am pierdut 8 miliarde de euro din componenta de împrumut, pentru că, fiind deficitul foarte mare în România, Comisia Europeană a spus că nu mai avem spaţiu, nu avem cum să vă lăsăm acel împrumut, că vă duceţi în cap, şi am rămas cu puţin peste 20 de miliarde. Deci imaginaţi-vă că am avut o supracontractare dublă”, a spus premierul la Asociaţia Municipiilor din România.
Şeful Executivului a menţionat că gestionarea acestor contracte a fost o provocare majoră şi că, în pofida acestor probleme, au reuşit să închidă PNRR-ul săptămâna trecută, atât în ceea ce priveşte aprobările de la nivelul Comisiei Europene — respectiv PNRR-ul revizuit pentru România, evitând alte complicaţii —, cât şi în ceea ce priveşte proiectele care sunt supracontractate pentru administraţia publică locală.
„În situaţia în care suntem, de exemplu, pe componenta de administraţie locală, aveam contracte alocate prin PNRR în valoare de puţin peste 20 de miliarde de lei, iar contractele efectiv semnate se apropiau de 30 de miliarde de lei. După ordonanţa care a stabilit că contractele care nu sunt semnate se denunţă unilateral, tot am mai rămas cu 4,2 miliarde de lei contracte semnate de dvs., peste fondurile pe care le-am avut. În această situaţie, săptămâna trecută am luat decizia să asigurăm finanţarea, din bugetul naţional, a acestor contracte semnate peste nivelul alocat, pe de o parte pentru că sunt foarte multe componente de şcoli, pe Valul Renovării — sunt situaţii obiective în care e foarte greu să închizi astfel de proiecte —, iar pe de altă parte, pe baza unei înţelegeri care spune că această supracontractare de 4 miliarde de lei se va acoperi prin diminuarea altor proiecte de investiţii finanţate din bugetul naţional. Subliniez asta pentru că nu avem spaţiu”, a explicat şeful Executivului.
olojan a menţionat că „două subiecte vor fi pe agendă la pregătirea bugetului, care, cu siguranţă, nu încântă administraţia publică locală”.
„Prima problemă majoră va fi transferul de fonduri către autorităţile locale, şi vă spuneam de constrângerile bugetare, vă spuneam de investiţii. (…) Indiferent cine va fi la guvernare, România nu mai poate să transfere fondurile pe care le-a transferat până acum către administraţiile publice locale. E unul dintre instrumentele prin care ne reducem deficitul. De aceea, în toate datele, în toate calculele care au fost făcute, creşterea impozitului pe proprietate este calculată ca având un impact favorabil asupra deficitului naţional; adică se porneşte de la ideea că sumele pe care le veţi încasa în plus să nu mai fie în continuare transferate de la bugetul de stat, ci transferurile de la bugetul de stat să fie reduse cu aceste sume încasate în plus. Că se vor reduce 100% sau 80%, mi-e greu să spun astăzi, dar în toate calculele pe baza cărora au fost estimate deficitele României în viitor, ele sunt în prezent calculate 100%. Trebuie să vă spun asta, ca să ştim de unde plecăm”, a mai spus Ilie Bolojan.
Premierul a mai afirmat că „va fi o provocare anul viitor, când se vor calcula formulele de calcul pentru transferurile de sume către administraţia locală”. Potrivit premierului, a doua provocare importantă va fi legată de bugetele naţionale de investiţii, care pleacă către autorităţi sau către ministere. „Anul viitor trebuie să consumăm cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem din PNRR. Ca să vă faceţi o imagine, am cheltuit, cred, vreo 4 miliarde până în vara aceasta. Am cheltuit din vară până în toamnă încă vreo 5, aproximativ, şi mai avem de acum înainte vreo 10 miliarde, la care se adaugă, bineînţeles, cofinanţările dumneavoastră şi cele din bugetul naţional, tot pentru PNRR. Ca atare, spaţiul bugetar pentru investiţii, pe care îl avem anul viitor — pentru care mi se recomandă să nu depăşească 7% din PIB; anul acesta, deşi aveam o recomandare de 7,3%, suntem la 7,8% din PIB —, deci aproape tot spaţiul de anul următor este consumat de PNRR. Şi ar trebui să ne concentrăm pe PNRR, toţi: ministere, autorităţi locale şi tot ce înseamnă proiecte conexe PNRR-ului”, a declarat premierul.
El a mai adăugat că spaţiile bugetare care ne vor mai rămâne pentru alte linii de finanţare — Anghel Saligny, de exemplu, CNI sau alocări directe pentru Ministerul Transporturilor, Sănătate, Educaţie — vor fi foarte mici.
„Estimarea este că sumele pentru programul Anghel Saligny de anul viitor vor fi mai mici decât anul acesta. (…) Şi atunci, discuţia pe care am avut-o, şi pe care eu personal o susţin, ca să fim bine înţeleşi, ca să fie foarte clar, este că anul viitor, fiind un an excepţional, în care concentrarea noastră va fi pe PNRR şi rămânând sume foarte mici pe programele naţionale, să venim cu o regulă tranzitorie exclusiv pentru anul viitor: dacă vrei să atragi fonduri, de exemplu din Anghel Saligny, să trebuiască să vii cu o cofinanţare de 20%”, a menţionat şeful Executivului.
„Nu vom putea deschide noi proiecte, nici pe transporturi, anul viitor, nicăieri, nici pe CNI, nici pe Anghel Saligny, foarte probabil, pentru că şi contractele pe care le avem astăzi se eşalonează, practic, pe vreo cinci ani. Vă rog să vă imaginaţi că, dacă n-am începe nicio investiţie, tot bugetul României este angajat pe următorii cinci ani, la investiţii. Subliniez: pentru contractele care sunt semnate în momentul de faţă, România este angajată pe următorii ani”, a adăugat Ilie Bolojan.
Şedinţă a coaliţiei, la ora 18.00 / Proiectul pensiilor magistraţilor şi reforma administraţiei
