Premiile Nobel 2019. Laureații de până acum și motivele pentru care au câștigat prestigiosul premiu

Joi se va decerna Premiul Nobel pentru Literatură. Scriitoarele Anne Carson, Maryse Condé, Margaret Atwood, Ludmila Uliţkaia, alături de autorii Can Xue, Haruki Murakami, Ngugi Wa Thiong’o şi Mircea Cărtărescu se află printre numele vehiculate, de criticii literari şi de casele de pariuri, care ar putea fi laureaţi ai premiilor Nobel pe 2018 şi 2019. Câștigătorii vor fi anunțați la ora 14.00, ora României, de Academia Suedeză.

Până acum, în acestă săptămână, au fost decernate Premiile Nobel pentru Medicină, Fizică și Chimie.

Nobelul pentru Medicină

Cercetătorii William G. Kaelin Jr, Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza au câştigat premiul Nobel pentru Medicină pe 2019 „pentru descoperirile lor despre cum simt celulele şi cum se adaptează la concentraţia de oxygen”, potrivit Comitetului Nobel, reunit, luni, la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.

Anul trecut, cercetătorul american James P. Allison şi omul de ştiinţă japonez Tasuku Honjo, au fost recompensaţi cu Premiul Nobel în Fiziologie sau Medicină pentru realizările lor în ceea ce priveşte noile terapii împotriva cancerului.

Nobelul pentru Fizică

Canadianul James Peebles şi elveţienii Michel Mayor şi Didier Queloz sunt laureaţii premiului Nobel pentru Fizică pe 2019.

Cei trei au fost premiaţi „pentru contribuţia la înţelegerea evoluţiei universului şi a locului Pământului în cosmos”.

Peebles a fost recompensat cu Nobel pentru „descoperiri teoretice în cosmologia fizică”. Cealaltă jumătate a premiului revine elveţienilor Mayor şi Queloz, pentru „descoperirea unei exoplanete care orbitează o stea de tipul Soarelui”.

James Peebles a vorbit în timpul conferinţei de presă susţinută de Comitetul Academiei suedeze de ştiinţe marţi despre materia întunecată, existenţa vieţii pe alte planete şi i-a sfătuit pe tinerii cercetători să îşi urmeze vocaţia din pasiune pentru ştiinţă şi nu pentru distincţii.

„Fără observaţii, ştiinţa nu există. La fel şi fără dovezi. Cele două trebuie să conlucreze. Astronomia nu îşi va găsi finalul. este mereu ceva de descoperit”, a afirmat Peebles.

Materia întunecată şi energia întunecată sunt încă mistere, a spus el. „Există multe întrebări fără răspuns. Einstein a introdus termenul şi încă nu ştim ce reprezintă”.

Întrebat care este părerea lui privind existenţa vieţii pe alte planete, Peebles a răspuns: „Este o bănuială a mea: există foarte multe planete şi multe sunt potrivite pentru a susţine viaţa. Dacă seamănă vieţii de pe Pământ e greu de spus. Putem fi siguri că nu vom putea vedea niciodată aceste alte vieţi, alte planete”.

El a avut şi un sfat pentru tinerii cercetători: „Trebuie să o faceţi pentru ştiinţă. Premiile sunt interesante, dar nu trebuie să reprezinte scopul. Trebuie să o faceţi pentru dragostea pentru ştiinţă. Eu aşa am făcut”.

Fizica a fost primul domeniu menţionat de Alfred Nobel în testamentul lui din 1895. La finalul secolului XIX, mulţi considerau fizica ca cea mai importantă dintre ştiinţe şi, probabil, Nobel a văzut-o la fel. Propriile lui cercetări au fost strâns legate de fizică.

Nobelul pentru Chimie

Cercetătorii John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino au fost desemnaţi laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie pe 2019.

Academia Suedeză a decis ca premiul Nobel pentru Chimie să fie acordat cercetătorilor John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino „pentru dezvoltarea bateriilor litiu-ion”. 

Această baterie uşoară, reîncărcabilă şi puternică, este folosită acum în numeroase dispozitive, de la telefoane mobile la laptopuri şi vehicule electrice. De asemenea, poate stoca cantităţi semnificative din energia solară şi eoliană, ceea ce face posibilă o societate fără combustibil fosil, potrivit explicaţiilor Comitetului suedez. 

John Goodenough a prezis că catodul ar avea un potenţial şi mai mare dacă ar fi realizat folosind un oxid de metal în locul unei sulfuri de metal.

Odată cu catodul lui Goodenough drept bază, Akira Yoshino a creat prima baterie viabilă litiu-ion care a putut fi comercializată în 1985. 

Akira Yoshino a declarat în conferinţa de presă care a avut loc miercuri la Stockholm: „Pentru mine, curiozitatea a fost principala forţă motrice”. 

Bateriile cu ioni de litiu au revoluţionat viaţa oamenilor de când au apărut pe piaţă, în 1991. Ele au pus bazele unei societăţi fără fir, fără combustibil fosil şi sunt cel mai mare beneficiu pentru omenire.

Vineri, de la ora 11.00, lumea întreagă va afla de la Comitetul norvegian pentru Nobel cine sunt laureaţii premiului pentru Pace. 

Luni, 14 octombrie, la ora 11.45, vor fi anunţaţi, la Stockholm, de Academia Suedeză laureaţii premiul Nobel pentru Ştiinţe economice. 

Greta Thunberg, o tânără suedeză ajunsă un simbol al luptei împotriva modificărilor climatice, este favorita caselor de pariuri la Premiul Nobel pentru Pace, însă experţii sunt circumspecţi, relatează AFP.

Distinsă deja cu „Nobelul alternativ” (Right Livelihood) şi un premiu Amnesty International (AI), tânăra în vârstă de 16 ani este bine clasată pe site-uri de pariuri online înaintea atribuirii prestigioasei recompense, vineri, la Oslo.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here