Trebuia să fie simbolul schimbării, un fel de feribot care i-ar fi permis Europei să termine o dată pentru totdeauna cu suveranitățile periculoase și să-şi continue drumul înainte, scrie Il Giornale, preluat de RADOR.
În urmă cu doar câteva luni, Ursula Von der Leyen, cea care l-a înlocuit pe Jean Claude Juncker la conducerea Comisiei Europene, a fost prezentată mai mult sau mai puțin în acești termeni de o bună parte a presei internaționale.
Cu toate acestea, un clopoţel de alarmă care a sunat chiar de la începutul călătoriei sale a trecut neobservat: nemţoaica a fost aleasă de membrii Parlamentului European cu 383 de voturi în favoare, din 733 de alegători; ceea ce înseamnă că 327 de europarlamentari au respins desemnarea sa, pe lângă 22 de abțineri și un buletin de vot nul.
O diferență de doar 9 preferințe nu este o carte de vizită importantă pentru a începe o aventură atât de complicată.
Odată ajunsă în șa, au început adevăratele probleme: cele cu candidații pentru Comisie. Trei dintre ei – românca Rovana Plumb, maghiarul Laszlo Trocsanyi și francezul Sylvie Goulard – nu au fost admişi la audierile parlamentare din diferite motive – inclusiv conflict de interese – motiv pentru care a fost necesar să se găsească mai mulți înlocuitori. Problema este că aproape că am intrat în luna noiembrie și Europa continuă să nu aibă un guvern.
Desigur, au existat o serie de încurcături dar realitatea este că Von der Leyen trebuie să se grăbească. Pentru a face ce? În primul rând trebuie să găsească o majoritate parlamentară care să aprobe echipa care va forma Comisia Europeană. Decizia finală ar trebui să ajungă la sfârșitul lunii viitoare, între 25 și 28 noiembrie.
În prezent, există doi înlocuitori din trei: Franța s-a concentrat pe Thierry Breton, iar Ungaria pe Oliver Varhelyi.
Îngrijorează situaţia din România, unde de-abia a căzut guvernul. Alegerile vor avea loc pe 10 noiembrie și este esențial ca Bucureștiul să găsească un nume care s-o înlocuiască pe Plumb înainte să fie prea târziu. Pentru că dacă se întârzie prea mult, votul Comisiei ar putea fi amânat din nou, de această dată până în decembrie. Şi aici, Von der Leyen va trebui să se confrunte cu o altă problemă: dacă până la acea dată Marea Britanie nu va părăsi UE, atunci și Londra ar trebui să numească un comisar pentru o posibilă nouă amânare.
În acest ritm, instalarea Comisiei riscă să fie amânată la infinit, când dintr-un motiv, când din altul. Între timp, lumea merge înainte și nimeni nu așteaptă capriciile birocratice ale unei Europe care pare din ce în ce mai mult o parodie a ceea ce era odată.
Pentru că în timp ce guvernul UE are probleme, în Catalonia au izbucnit proteste violente în favoarea independenței, iar Regatul Unit continuă să se lupte cu Brexitul. Apoi, mai există Turcia, cu Erdogan care deja se simte îndreptățit să amenințe Vechiul Continent o zi da şi alta nu.
De asemenea, ar trebui abordată situaţia din Chile, problema kurdă și chiar cea referitoare la intrarea Albaniei și Macedoniei de Nord în UE.
În așteptarea ”fumului alb” și cu mâinile legate, Von der Leyen încearcă să-și lărgească pe cât posibil majoritatea, făcând eforturi pentru a-i atrage pe Verzi, pe conservatori și pe reformiști (Ecr) și Stânga (Gue). Ciudat, dar adevărat: toate acestea ar putea fi inutile.
Sursa: RADOR
[…] Citiți și: Presa italiană: Instalarea Comisiei Europene riscă amânări la infinit. Situația din România î… […]