Preşedintele Curţii Constituţionale Marian Enache afirmă că hotărârea CCR de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României nu a fost una de revizuire a hotărârii prin care au fost validate rezultatele din primul tur, amintind că, ulterior validării primului tur, au fost declasificate rapoartele serviciilor de securitate prezentate în şedinţa CSAT, decizie pe care o consideră ” *un moment istoric şi important pentru întreaga societate”. ”Deci hotărârea de anulare a procesului electoral este rezultatul competenţei constituţionale a Curţii de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României, iar nu rezultatul competenţei de confirmare şi validare a rezultatului alegerilor”, a argumentat Enache, potrivit News.ro.
Preşedintele CCR a fost întrebat, într-un interviu acordat Juridice.ro, în legătură cu faptul că principala critică la nivelul societăţii este că hotărârea de anulare a alegerilor nu a fost o hotărâre justă/corectă şi de ce au fost validate rezultatele din turul întâi de scrutin şi, la câteva zile după aceea, au fost anulate alegerile cu totul.
”Hotărârea de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României nu a fost una de revizuire a hotărârii prin care au fost validate rezultatele din primul tur. Am observat că şi în proiectul de raport consultativ al Comisiei de la Veneţia s-a preluat această chestiune şi vom face demersurile necesare pentru a transmite Comisiei de la Veneţia aceste precizări”..
Marian Enache a explicat că, după primul tur al alegerilor prezidenţiale CCR a fost sesizată, conform legii pentru alegerea Preşedintelui României, cu două cereri de anulare a alegerilor, formulate de doi candidaţi.
”Pe una am respins-o pentru că nu a fost formulată în termen. Pe a doua, pentru că a fost formulată în termen şi îndeplinea condiţiile de admisibilitate, am examinat-o şi am dispus cu unanimitate de voturi că, raportat la ansamblul aspectelor contestate, buletinele de vot trebuie renumărate pentru a nu exista niciun dubiu cu privire la rezultatele primului tur de scrutin, asigurând, astfel, necesara transparenţă în stabilirea rezultatului procesului electoral. Ca atare, în faţa cererii formulate de un candidat la alegerile prezidenţiale, în limitele şi în termenul stabilit de lege, Curtea a dispus renumărarea buletinelor de vot. Întrucât, în urma renumărării buletinelor de vot din ţară, CCR a observat că argumentele invocate de contestatar nu au fost justificate, singura soluţie posibilă şi obligatorie la acel moment, ţinând seama şi de termenul în care trebuie pronunţată hotărârea, era validarea rezultatelor primului tur de scrutin în conformitate cu art. 146 lit. f) teza a doua din Constituţie”, a argumentat preşedintele CCR.
El a reamintit că, ulterior validării, au fost declasificate rapoartele serviciilor de securitate prezentate în şedinţa CSAT.
”Această decizie de declasificare a reprezentat un moment istoric şi important pentru întreaga societate. În lumina acestor documente şi a realităţilor înscrise în acestea, la care au avut acces toţi cetăţenii şi toate instituţiile acestei ţări, Curtea şi-a activat competenţa constituţională obligatorie prevăzută în art. 146 lit. f) teza întâi din Constituţie şi a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României în temeiul prevederilor constituţionale. Aşadar, Curtea nu şi-a revizuit hotărârea de validare a rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidenţiale. Instituţia revizuirii nu este aplicabilă în procedura constituţională, raportat la faptul că judecata în contencios electoral este una in abstracto, şi nu in concreto. Deci hotărârea de anulare a procesului electoral este rezultatul competenţei constituţionale a Curţii de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României, iar nu rezultatul competenţei de confirmare şi validare a rezultatului alegerilor”, a pnctat Marian Enache.
Preşedintele Curţii Constituţionale a subliniat că Art. 146 lit. f) din Legea fundamentală cuprinde două atribuţii interrelate, dar, totodată, distincte ale Curţii Constituţionale: aceea de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României şi aceea de a confirma rezultatul sufragiului.
”Aşadar, în logica juridică constituţională, hotărârea de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României nu poate fi o hotărâre de revizuire a hotărârii de confirmare a rezultatului primului tur de scrutin, pentru că cele două hotărâri sunt expresia unor competenţe diferite. Părţile sau persoanele interesate într-o cauză nu pot să se substituie evaluării judecătorului. Dacă la fiecare hotărâre judecătorească partea care este nemulţumită ar supune unui proces de intenţie publică soluţia unei instanţe prin prisma propriului său drept subiectiv de apreciere a probelor în temeiul cărora judecătorul a pronunţat o hotărâre, substituindu-se sau încercând să se substituie dreptului de apreciere al judecătorului, care ar mai fi raţiunea existenţei sistemului judiciar? Părţile/persoanele interesate nu îşi pot face dreptate singure, pentru că ele ar deveni judecătorii propriilor lor cauze. Dacă am judeca lucrurile în această optică subiectivă, ne-am trezi în plin arbitrariu în privinţa respectării hotărârilor instanţelor judecătoreşti sau constituţionale”, a conchis judecătorul CCR.
Preşedintele CCR: A susţine varianta unei erate care să permită organizarea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale e o eroare grosieră şi o intoxicare a alegătorilor / Ce le transmite celor care solicită revizuirea deciziei de anulare a scrutinului
Preşedintele Curţii Constituţionale Marian Enache afirmă că cererile de revizuire a decizie CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2024 sunt formulate ”în afara unui cadru procesual”, hotărârile Curţii fiind ”definitive şi general obligatorii”. El exclude şi posibilitatea unei ”erate” pentru organizarea turului al doilea al alegerilor. ”A susţine posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră şi o intoxicare a alegătorilor”, a adăugat el.
”Hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi general obligatorii şi, astfel cum am arătat mai înainte, „cererile de revizuire” a acestora sunt formulate în afara unui cadru procesual şi, în consecinţă, în baza acestora, nu pot fi constituite dosare jurisdicţionale. Regimul lor juridic este similar petiţiilor şi ele au fost soluţionate în acest cadru juridic”, a declarat Marian Enache într-un interviu pentru juridice.ro, referitor la admisibilitatea cererilor de anulare a deciziei CCR referitoare la alegerile prezidenţiale
Marian Enache exclude posibilitatea unei erate pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale.
”Exclus. Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri şi nicidecum schimbarea sau modificarea soluţiei pronunţate de o autoritate jurisdicţională. A susţine posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră şi o intoxicare a alegătorilor”, a explicat preşedintele CCR.
Marian Enache: În evaluarea constituţionalităţii procesului electoral, CCR decide pe baza informaţiilor pe care autorităţile specializate ale statului le furnizează. Înscrisurile cu aceste date se bucură de prezumţia de legalitate şi de veridicitate
Preşedintele Curţii Constituţionale (CCR) Marian Enache afirmă, referindu-se la decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2024, că, în evaluarea constituţionalităţii procesului electoral, Curtea hotărăşte pe baza informaţiilor pe care autorităţile specializate ale statului le furnizează, iar înscrisurile care cuprind aceste date se bucură de prezumţia de legalitate şi de veridicitate. ”Curtea nu poate pune la îndoială constatările factuale ale autorităţilor publice specializate care au avut incidenţă în procesul electoral, însă are competenţa să decidă dacă neregulile astfel constatate au avut gravitatea necesară care să impună anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României”, a explicat el.
”Alegerile, indiferent de tipul acestora, nu pot fi considerate libere dacă nu au fost corecte, astfel că putem afirma că premisa pentru exprimarea în mod liber a voinţei politice a alegătorilor este caracterul corect al procesului electiv. Prin urmare, apreciem că, în evaluarea constituţionalităţii procesului electoral în sensul respectării caracterului corect şi liber al alegerilor, Curtea Constituţională hotărăşte pe baza informaţiilor oficiale pe care autorităţile specializate ale statului le furnizează în mod direct sau pe canale oficiale în spaţiul public. Înscrisurile care cuprind aceste informaţii/date se bucură de prezumţia de legalitate şi de veridicitate. Curtea nu are competenţa constituţională de a le înlătura şi nu este obligată să pună în discuţia competitorilor electorali aceste informaţii, beneficiind de o marjă de apreciere în evaluarea şi valorizarea lor în cadrul procedurii sale. Dreptul de apreciere a informaţiilor/datelor/concluziilor este unul care ţine de competenţa exclusivă a judecătorului cauzei”, a explicat Enache într-un interviu pentru juridice.ro.
El a precizat că CCR nu poate pune la îndoială constatările factuale ale autorităţilor publice specializate care au avut incidenţă în procesul electoral, însă are competenţa să decidă dacă neregulile astfel constatate au avut gravitatea necesară care să impună anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României.
În ambele cazuri (sesizare la cerere sau autosesizare), Curtea Constituţională a indicat informaţiile şi documentele pe care le-a examinat şi pe care şi-a întemeiat actul său jurisdicţional.
Conform lui Marian Enache, în Hotărârea nr. 32/2024, privind anularea alegerilor, Curtea a motivat faptul că neregulile constatate au avut un impact major şi determinant asupra rezultatului electoral.
”De altfel, în acest sens, proiectul de raport al Comisiei de la Veneţia (paragrafele 43, 59 şi 77) chiar confirmă că anularea procesului electoral nu poate fi realizată decât în condiţiile exigenţelor mai sus menţionate, care, de altfel, au fost valorificate de CCR. Motivarea Curţii Constituţionale respectă principiul transparenţei şi verificabilităţii informaţiilor utilizate în argumentare atât prin indicarea lor, cât şi printr-o evaluare corespunzătoare a documentelor furnizate de autorităţile publice specializate”, a subliniat preşedintele CCR.
El a precizat că, atunci când vorbeşte despre ”autorităţile specializate ale statului”, se referă la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
”Această autoritate publică este înscrisă în Constituţie şi are un rol esenţial organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională (art.1 19 din Constituţie). CSAT a fost acea autoritate care a conchis că au existat interferenţe în desfăşurarea procesului electoral printr-un comunicat care a sintetizat informaţiile primite prin Notele informative emise de serviciile de securitate ale statului”, a argumentat preşedintele CCR.
Enache, întrebat despre varianta invalidării parţiale a alegerilor, vizând doar candidatul care a încălcat regulile:Dacă aţi dori să beţi un pahar cu apă în care ştiţi că există otravă, veţi încerca să o extrageţi sau veţi opta pentru un alt pahar cu apă?
Preşedintele Curţii Constituţionale Marian Enache a comentat, într-un interviu pentru Juridice.ro, afirmaţiile potrivit cărora anularea alegerilor prezidenţiale a fost o sancţiune prea aspră şi varianta unei invalidări parţiale care să vizeze doar candidatul care a încălcat regulile, afirmând că, prin conduita unuia dintre candidaţi, au fost afectate două drepturi fundamentale,e dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, iar o procedură de alegeri viciată în aspectele sale esenţiale nu poate fi considerată parţial validă, aceste încălcări fiind iremediabile şi afectând procedura în ansamblul său.
Întrebat în legătură cu faptul că s-a susţinut în unele medii că anularea alegerilor a fost o sancţiune prea aspră în raport cu candidaţii care au respectat regulile stabilite de lege şi dacă CCR nu putea lua în calcul o invalidare parţială a alegerilor care să îl vizeze numai pe candidatul care a încălcat regulile de corectitudine a desfăşurării acestora, Marian Enache a răspuns: ”În niciun caz. Curtea a constatat că, în procedura de alegere a Preşedintelui României, au fost afectate, prin conduita unuia dintre candidaţi, două drepturi fundamentale, corelative, şi anume dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, ceea ce a demonstrat că în desfăşurarea alegerilor nu au fost respectate exigenţele constituţionale care stau la însăşi baza organizării statului democratic. O procedură de alegeri viciată în aspectele sale esenţiale – şi aici mă refer permanent la condiţia corectitudinii alegerilor, a „alegerilor curate”, cum se mai spune în mod curent – nu poate fi considerată parţial validă. Aceste încălcări sunt iremediabile şi afectează procedura în ansamblul său”.
El a explicat că neregularităţile au avut o asemenea amploare şi propagare încât singura soluţie posibilă a fost anularea întregului proces electiv.
”Nu se putea face o selecţie de poziţii a candidaţilor clasaţi imediat pe poziţiile următoare. Ca să fiu mai plastic: dacă aţi dori să beţi un pahar cu apă în care cunoaşteţi că există o doză de otravă, veţi încerca să extrageţi otrava şi să beţi apa astfel purificată sau veţi opta pentru un alt pahar cu apă?”, a afirmat el.
Preşedintele CCR: Insinuările care se propagă prin recuzita specifică a campaniilor de propagandă electorală vizează faptul că instanţa constituţională a anulat dreptul de vot al românilor şi, prin aceasta, a interzis libertatea de a alege. Nimic mai fals
Preşedintele CCR Marian Enache a vorbit, într-un interviu, pentru Juridice.ro, despre „insinuările care se propagă prin recuzita specifică a campaniilor de propagandă electorală vizează faptul că instanţa constituţională a anulat dreptul de vot al românilor şi, prin aceasta, a interzis libertatea de a alege”, califuicându-le drept false. el a cxomentat solicitările ca CCR să explice mai bine de ce a decis anularea alegerilor ca fiind rezultatul unei confuzii ”acaparante şi obsesionale, întreţinute la nivelul societăţii, cu privire la justiţia constituţională şi justiţia realizată de instanţele judecătoreşti. ” Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, Curtea Constituţională a realizat o măsură de justiţie constituţională preventivă. Nu a sancţionat un competitor sau mai mulţi competitori, cum nu i-a sancţionat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancţionat, în limitele obligaţiei sale constituţionale, procedura electorală ca atare, derulată în condiţii de incorectitudine”, a explicat el, adăugând că ”procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale şi ordinea candidaţilor au fost afectate în mod substanţial”.
”Din păcate, observ o confuzie acaparantă şi obsesională, întreţinută la nivelul societăţii, cu privire la justiţia constituţională şi justiţia realizată de instanţele judecătoreşti. Justiţia constituţională şi justiţia instanţelor judecătoreşti sunt foarte diferite. Ele au roluri, competenţe, proceduri şi finalităţi diferite. De altfel, observ în spaţiul public că se cere Curţii Constituţionale să devină o instanţă de judecată şi instanţelor de judecată să devină Curte Constituţională. Această manipulare a rolurilor constituţionale ale instituţiilor jurisdicţionale trebuie contracarată de societatea democratică şi explicată pentru a nu conduce la decredibilizarea şi destabilizarea ambelor forme de justiţie (şi cea constituţională, şi cea realizată de instanţele judecătoreşti). Competenţa constituţională a Curţii de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României determină o justiţie constituţională cu o puternică dimensiune preventivă şi de protecţie a suveranităţii”, a declarat Marian Enache, referindu-se la opiniile conform cărora documentele declasificate nu reprezintă dovezi suficiente şi la solicitările ca CCR să explice mai bine de ce a luat această hotărâre de anulare a alegerilor.
El a expplicat că CCR nu a anulat dreptul de vot al cetăţenilor, ci l-a protejat de orice ingerinţe, realizând ”o măsură de justiţie constituţională preventivă”.
”Hotărârea pronunţată de Curte nu sancţionează şi nu anulează dreptul de vot al cetăţenilor, aşa cum artificial şi tendenţios se induce prin anumite mesaje în mediul public electoral, ci îl protejează de orice ingerinţă în scopul exprimării lui în deplină libertate şi al realizării finalităţii sale constituţionale. Insinuările care se propagă prin recuzita specifică a campaniilor de propagandă electorală în acest moment la nivelul societăţii vizează faptul că instanţa constituţională a anulat dreptul de vot al românilor şi, prin aceasta, a interzis sau a sancţionat libertatea de a alege a acestora. Nimic mai fals. Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, Curtea Constituţională a realizat o măsură de justiţie constituţională preventivă. Nu a sancţionat un competitor sau mai mulţi competitori, cum nu i-a sancţionat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancţionat, în limitele obligaţiei sale constituţionale, procedura electorală ca atare, derulată în condiţii de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituţiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea naţională şi care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs”, a afitrmat preşedintele CCR.
El a subliniat că faptul că nu au fost descoperiţi cei care au cauzat acest prejudiciu şi care, de regulă, acţionează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui şi, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat.
”Or, Curtea a constatat exact acest lucru, şi anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor”, a adăugat Marian Enache.
Enache a precizat că, într-un stat de drept, pornim în judecata noastră de la premisa de legalitate şi veridicitate a actelor şi a documentelor întocmite de instituţiile statului, iar documentele declasificate ”au format convingerea unanim împărtăşită în rândul judecătorilor constituţionali că procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale şi ordinea candidaţilor au fost afectate în mod substanţial.”
”Votul fiecăruia dintre judecători a respectat condiţia independenţei lor, iar anularea procesului electoral a fost pronunţată în unanimitate. Soluţia raţională şi constituţională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României pentru a sancţiona procesul electoral viciat, pe de o parte, şi, pe de altă parte, pentru a le oferi şansa tuturor cetăţenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condiţiile constituţionale şi legale. Trebuie să le oferim cetăţenilor libertatea de a alege în cadrul unui proces electoral corect. Prin urmare, Curtea manifestă toleranţă zero faţă orice ingerinţe sau interferenţe care conduc la distorsionarea rezultatelor electorale. Numai astfel le poate fi garantată cetăţenilor libertatea de a alege liber şi corect”, a conchis preşediintele Curţii Constituţionale.
JD Vance greșește. Sunt dovezi clare că Rusia s-a amestecat în alegerile prezidențiale din România
