Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a participat miercuri la ceremonia de comemorare a 80 de ani de la revolta ghetoului din Varşovia, înăbuşită în sânge de naziştii germani, şi şi-a cerut „iertare” pentru crimele compatrioţilor săi comise în Polonia, profitând totodată de ocazie pentru a-l critica pe Vladimir Putin, relatează AFP, potrivit News.ro.
Primul şef de stat german care a luat cuvântul la monumentul eroilor ghetoului cu ocazia acestei comemorări, preşedintele Steinmeier a început cu o frază în idiş, o limbă vorbită odinioară de evreii din Europa Centrală şi de Est, pe care nemţii au vrut să o eradicheze, după cum a specificat Steinmeier.
„Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră şi vă cer iertare pentru crimele pe care germanii le-au comis aici”, a spus Steinmeier, cerând ca un astfel de dezastru să nu se mai repete vreodată.
Înainte cu o oră, sirenele de alarmă municipale şi clopotele bisericilor din Varşovia răsunaseră pentru a marca începutul comemorării revoltei care a izbucnit la 19 aprilie 1943 şi a fost cel mai mare şi cel mai cunoscut act de rezistenţă urbană evreiască împotriva naziştilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Sute de luptători evrei i-au atacat atunci pe nazişti şi au preferat să moară cu armele în mână decât într-un lagăr de exterminare.
RĂUL ABSOLUT
Steinmeier şi omologii săi israelian şi polonez, Isaac Herzog şi Andrzej Duda, au depus coroane de flori în faţa monumentului, situat vizavi de Muzeul Polin de Istorie a Evreilor din Polonia, care se află pe locul în care au avut loc multe dintre confruntările din timpul revoltei.
„Trebuie să ne amintim. Memoria Shoah-ului nu este nici postmodernistă, nici relativă. A apărut atunci răul absolut personificat de nazişti şi de ajutoarele lor. A apărut, de asemenea, binele absolut personificat de victime şi de luptători”, a subliniat Isaac Herzog.
În acest loc extrem de simbolic, şeful statului german l-a criticat vehement pe Vladimir Putin, care „a încălcat dreptul internaţional, a pus la îndoială frontierele, a comis furturi de teritorii”.
„Acest război aduce suferinţă incomensurabilă, violenţă, distrugere şi moarte pentru poporul ucrainean”, a spus Steimeier, în condiţiile în care el însuşi s-a confruntat cu criitici, la începutul invaziei din Ucraina, pentru că ar fi avut o atitudine prea condescendentă faţă de liderul de la Kremlin în anii premergători agresiunii ruse..
După-amiază, cei trei preşedinţi urmau să viziteze împreună o sinagogă din Varşovia.
În tot oraşul, ca şi în anii precedenţi, peste 3.000 de voluntari au distribuit narcise de hârtie pe care oamenii le-au agăţat la jachete şi paltoane, în memoria lui Marek Edelman, ultimul comandant al revoltei evreieşti, care a murit în 2009 şi care obişnuia să marcheze fiecare aniversare a revoltei prin aşezarea unui singur buchet de flori galbene la baza memorialului.
Culoarea şi forma narciselor amintesc de steaua galbenă pe care naziştii îi obligau pe evrei să o poarte.
Broşuri care amintesc pe scurt istoria revoltei, în poloneză, ucraineană şi engleză, au însoţit narcisele. Anul acesta, tradiţia s-a extins şi în alte oraşe din ţară.
„Plănuim să distribuim în total 450.000 de flori de hârtie. Această cifră simbolizează numărul bărbaţilor şi femeilor evrei închişi în ghetoul din Varşovia în momentul celei mai mari supraaglomerări, în primăvara anului 1941”, a declarat jurnaliştilor Zofia Bojanczyk, coordonatoarea Proiectului Narciselor.
CE SE ŞTIE DESPRE GHETOUL DIN VARŞOVIA
La un an după ce au invadat Polonia în 1939, naziştii au delimitat o zonă din Varşovia unde au înghesuit aproape o jumătate de milion de evrei în trei kilometri pătraţi pentru a fi exterminaţi prin înfometare şi boală şi au deportat peste 300.000 în camerele de gazare din lagărul morţii de la Treblinka, la 80 de kilometri est de capitală.
Ghetoul din Varşovia a fost cel mai mare dintre toate ghetourile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În momentul izbucnirii revoltei iniţiate de câteva sute de luptători evrei, aproximativ 50.000 de civili se ascundeau încă în pivniţele şi buncărele din ghetou.
În jur de 7.000 de persoane au fost ucise în timpul luptelor, în timp ce alte 6.000 au murit ca urmare a incendiilor provocate metodic de nazişti în tot cartierul, care a devenit imediat un câmp de ruine.
Supravieţuitorii au fost trimişi în lagăre.
Pentru a marca comemorarea din acest an, a fost planificată o gamă largă de evenimente, inclusiv întâlniri cu supravieţuitorii, concerte, proiecţii de filme şi spectacole de teatru, cu un accent deosebit pe opiniile civililor, în special ale femeilor.
În galeria Kordegarda, o colecţie de obiecte de uz cotidian dezgropate în timpul diferitelor lucrări sunt mărturii tăcute despre cum au trăit, au iubit şi au murit evreii din Varşovia în timpul războiului.
Fotografii recent descoperite ale ghetoului, realizate de un pompier polonez, vor face parte dintr-o expoziţie la Muzeul Polin, în timp ce până acum majoritatea fotografiilor cunoscute au fost realizate de nazişti şi înfăţişau cartierul evreiesc prin ochii germanilor.
